Politica
PNRR-ul României, aprobat de Comisia Europeană. Cei mai mulți bani se duc la Transporturi
Klaus Iohannis a anunțat că România are PNRR-ul aprobat de către Comisia Europeană! La București, în fața președintelui Ursula von der Leyen, șefa CE, și a premierului Florin Cîțu, președintele a spus că aprobarea PNRR este doar o victorie de etapă. Adevărata muncă va începe prin implementarea reformelor pe care România și le-a angajat.
”Salut anunțul făcut că PNRR a primit undă verde de la CE chiar azi. Aprobarea sa reprezintă o importanță deosebită pentru viitorul României. E rodul unui proces instituțional fără precedent. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea, cu succes, a acestui plan.
E doar o victorie de etapă. Provocările majore încep acum. Implementarea este esențială. Vreau să fim foarte pregătiți pentru demararea și finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Putem schimba România în profunzime, putem avea o țară așa cum ne-o dorim. Să investim în construirea de autostrăzi și căi ferate, să investim în infrastructura din educație și din sănătate.
Investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui plan. Spitalul Universitar este un exemplu pe care fondurile europene îl aduc infrastructurii din sănătate.
Acesta este doar începutul. Mai este multă muncă de făcut. Împreună cu acest Guvern am reușit să avem acest plan.
Vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor. Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm. Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată. Rămân un partener al acestei guvernări astfel încât PNRR să fie un succes major pentru România.”, a spus Klaus Iohannis.
La rândul său, premierul Florin Cîțu a spus că prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost incluse 107 proiecte din toate domeniile. Cei mai mulți bani se duc la Transporturi.
Din cei 29,2 miliarde de euro, 41% sunt alocați tranziției „verde” și combaterii schimbărilor climatice și 21% pentru digitalizarea României.
Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă sunt împărțite în felul următor:
1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro
– 1630 km construiți de rețele de apă
– 2470 km construiți de rețele de canalizare
– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare
2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro
– plantate 45.000 de hectare de pădure
– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic
3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro
– ţinta de 55% grad de reciclare in 2025
– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului
4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro
– 434 km de autostradă construiți
– 52 stații electrice construite
– 625 hectare de perdele forestiere
– implementarea unui nou sistem de taxare “poluatorul plăteşte”
– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026
– 311 km de cale ferată modernizată
– 110 km de cale ferată electrificată
– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare
– 12,7 km de rețea nouă de metrou
– 32 de trenuri noi de metrou
5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro
– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic
– 2000 clădiri publice reabilitate
6.Energie – 1,62 miliarde de euro
– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon
– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică
7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro
– legarea ministerelor într-o singură rețea
– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică
– 300.000 de funcționari publici instruiți digital
– internet de mare viteză în 790 de sate
8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro
– creştere venituri colectate cu 3% din PIB
– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
– pensii speciale limitate
– sistem nou de pensii cu indexare automată
9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro
– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă
– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri
10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro
– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale
– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural
– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)
– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice
11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro
– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare
– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate
-15 destinații turistice verzi certificate
– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc
12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro
– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate
– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți
– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
– 10 unităţi medicale mobile
13.România Educată – 3,6 miliarde de euro
– 50 de şcoli noi
– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier
– 20.000 locuri de recreere şi lectură
– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
– 1175 SMART LAB-uri
– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate
-10 centre de învăţământ dual.
Surse: stiripesurse.ro, digi24.ro
Sursa foto: presidency.ro
