Administratie
Memorialul Canalului de la Poarta Albă: Cum a fost descoperit scheletul eroului Rambela
De la atrocitățile comunismului din lagărele de reeducare de la Canal nu au trecut ani mulți. Și totuși, cunoaștem atât de puține și aproape nimeni, din oficiali și oficialități, nu au mișcat o unghie pentru a recunoaște drama și meritele generațiilor aruncate în pământul galben al Dobrogei.
Doar arheologii mai reușesc să scoată la lumină petice din această pagină îngrozitoare a istoriei recente a României. Acum patru ani s-a efectuat o scurtă campanie de săpături arheologice în cadrul proiectului Gropile comune de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Rezultatele arată o mică parte a atrocităților despre care doar memoria celor ce le-au trăit a vorbit.
Punctul de lucru al arheologilor Emilia Corbu (Muzeul Județean Ialomița, Slobozia) și Stănică Pandrea (Muzeul Brăilei „Carol”). Aceștia au săpat în imediata vecinătate a Cimitirului Nou din Poarta Albă, acolo unde s-ar fi aflat mormintele foștilor deținuți politic, potrivit unor mărturii. Rezultatele au fost cutremurătoare!
Au fost descoperite mai multe morminte care sunt datate post 1945, iar unul dintre ele a atras în mod special atenția. Sicriul era îngropat la o adâncime de doar 1,10 metri și era, practic, constituit dintr-o targă de lemn de esență tare, cu planșeu și părți laterale căreia i s-a adăugat un capac din lemn descoperit putred și prăfos.
Fiul generalului a fost aruncat în foc
Oasele scheletului prezentau puternice urme de arsură! În urma cercetărilor s-a stabilit că rămășițele îi pot aparține lui Dragoș Rambela, un bucureștean decedat la 30 de ani, ofițer de aviație și fiul generalului Rambela (1881-1944). Despre Dragoș Rambela se știe că a fost închis la Poarta Albă și că… a dispărut fără urmă.
Rambela a făcut parte din lotul „frontieriștilor” pentru încercarea de trecere a frontierei de stat în anii 50. Destinul său tragic face că a avut o altercație cu un brigadier care, efectiv, l-a luat pe sus și l-a azvârlit în cuptorul încins pentru cărămizi. Ulterior, brigadierul – care se numea Stănciugel – ar fi asuns cadavrul într-o groapă de var din apropierea cuptoarelor. Asasinarea lui Rambela este evocată de diplomatul Constantin Cesianu în cartea sa de memorii, Salvat din infern, precum și de Cicerone Ionițoiu (fost deținut și neobosit cercetător al fenomenului concentraționar din perioada stalinistă). Fostul deținut politic Nicolae Caratană are o poezie impresionantă dedicată lui Rambela: Groapa cu var.
Planurile Primăriei Poarta Albă pentru un Memorial al Canalului
Cele consemnate mai sus arată necesitatea și oportunitatea înființării unui Memorial al Canalului la Poarta Albă. Ideea este mai veche, iar materializarea ei a început cu ridicarea monumentului dedicat victimelor de la Canal. Primăria localității intenționează să ridice și un muzeu în vecinătatea monumentului. Potrivit primarului Vasile Delicoti, studiul de fezabilitate pentru această investiție ar urma să fie realizat în perioada următoare, iar fondurile pentru realizarea obiectivului ar trebui să vină de la Compania Națională de Investiții (CNI). Un memorial al Canalului ar fi o reparație morală, nepatrimonială, pentru foștii deținuți politici. Totodată, ar putea atrage vizitatori în localitate. Un muzeu de acest tip există la Sighet, fiind vizitat, din 1997 până în prezent, de peste un milion de persoane.
Sursa foto: Facebook/CJC
