Published
3 ani agoon
Luni la ora 00.00 a început perioada în care ne putem auto-recenza pentru Recensământul populației și locuințelor 2021. Auto-recenzarea durează două luni (până în 15 mai), iar cei care se auto-recenzează au dreptul legal la o zi liberă.
În urmă cu o oră, pe pagina oficială a Institutului Național de Statistică a fost postat un anunt potivit căruia platforma de auto-recenzare are probleme din cauza numărului mare de utilizatori.
”Ca urmare a interesului foarte ridicat manifestat de populație pentru accesarea platformei de autorecenzare în primele ore ale zilei de 14 martie, website-ul dedicat Recensământului Populației și Locuințelor a fost suprasolicitat. Astfel, până la suplimentarea resurselor de natură tehnică, rugăm persoanele care doresc să se autorecenzeze să acceseze direct Platforma de Autorecenzare la adresa https://autorecenzare.insse.ro.
Vă cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru interesul manifestat!”, au postat oficialii INS.
Cum va decurge auto-recenzarea?
Potrivit Hotnews, chestionarul pentru auto-recenzare a fost realizat astfel încât omului să-i fie cât mai ușor să răspundă, în condițiile în care nu beneficiază de o instruire specială, precum cea de care dispun recenzorii.
”Fiecare dintre noi va avea propriul chestionar de auto-recenzare, corespunzător situației particulare în care se găsește.”, a explicat Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Național de Statistică, cea care coordonează Recensământul Populației din acest an.
”Știți foarte bine, partea de colectare a datelor se va realiza prin două metode: prin autorecenzare și prin recenzare asistată, realizată cu ajutorul recenzorilor, care vor realiza cu ajutorul tabletelor, interviurile față în față, a spus ea la o întâlnire informală cu presa.
Vor fi chestionare particularizate pentru cine este căsătorit și cine nu e, pentru absolveniți de facultate sau de liceu, pentru cei dintr-o anumită categorie de vârstă sau din alta, mai ținem cont dacă lucrează sau nu, dacă este pensionar…”., a mai spus directorul din INS.
Ce este esențial să avem pentru a ne autorecenza?
În primul rând, să avem acces la Internet. Apoi, să avem o adresă de email. Nu e necesar să aibă toți din gospodărie adresă de email, e suficientă una pentru fiecare familie. Practic, sunt câțiva pași simpli: Intrăm pe site-ul Recensământului, unde vom vedea butonul din stânga
O singură persoană din gospodărie îl completează, înregistrându-se ca persoană de referință sau în calitate de cap al familiei (gospodăriei) și apoi îi adaugă pe ceilalți membri ai familiei. În funcție de persoanele completate în formularul de pre-înregistrare, sistemul informatic generează câte un link cu chestionarul specific fiecărei persoane declarate, au precizat reprezentanții INS citați de Hotnews.
Câte chestionare există?
Practic, vor fi două tipuri de chestionare: cel ”lung”, pe care îl va primi capul familiei, chestionar care cuprinde informații inclusiv despre locuință și condițiile de locuit (anul construcției, din ce materiale e construită etc) și altul ”scurt”, pe care ceilalți membri îl vor avea de completat și care se referă doar la datele lor, nu și la locuință.
Acest Recensământ ne va permite să calculăm numărul și tipologia nucleelor familiale ale populației din România, spune Silvia Pisică.
Ce faci dacă ai completat greșit și vrei să corectezi?
Este bine să știm că există și un cod de culori al acestui chestionar, a adaugat Pisică. ”Când termini de completat o secțiune și o faci în mod corect, ea se colorează în verde, semn că e ok. Dacă uiți să completezi un răspuns, întrebarea pe care ai omis-o devine albastră. Iar dacă completezi un răspuns greșit (de pildă că ești născut în 1980 și declari că ai absolvit o facultate în 1985, răspunsul tău se colorează în roșu și ești alertat de sistem cu privire la eroare.
La finalul completării vei fi de asemenea înștiințat câte și care sunt răspunsurile eronate, întrebările la care ai omis să răspunzi ca și cele la care ai răspuns corect.
O persoană poate face auto-recenzarea pentru o rudă a ei (bunici care poate nu au Internet sau alte situații care pot apărea), dar trebuie să cunoască detaliile legate de locuința acesteia și să respecte normele legate de prelucrarea datelor personale (să aibă acceptul celui în numele căruia face auto-recenzarea).
După completarea chestionarului se va primi un mesaj de confirmare (sau infirmare), iar pe căsuța electronică de email va primi și un link de verificare a datelor transmise.
Dacă cineva a completat greșit un câmp (legat de, să zicem, religie sau etnie), poate corecta eroarea doar luând de la zero procesul.
Important de știut: ultimul chestionar validat va fi cel luat în calcul de sistemul informatic.
Va fi amendat cineva care refuză autorecenzarea?
La această întrebare, INS a precizat că persoanele care refuză auto-recenzarea nu vor fi amendate. Persoanele care vor refuza să furnizeze informaţii sau vor furniza date eronate sau incomplete vor putea fi sancţionate cu amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei (art. 54 din OUG nr. 19/2020).
Cea mai mare parte de întrebări este comună în UE. În afară de acestea, mai sunt și întrebări specifice. Care sunt acestea?
Potrivit INS, recensămintele populaţiei şi locuinţelor din runda 2021 din statele membre UE sunt legiferate la nivel european de Regulamentul nr. 763/2008 privind recensămintele populaţiei şi locuinţelor şi de alte patru regulamente de aplicare a acestuia prin care se stabilesc o serie de reguli comune.
Între acestea sunt şi tematicile pentru care trebuie colectate date la recensămant de către fiecare stat membru UE.
Întrebările cu specific naţional se referă la caracteristicile etno-culturale ale persoanelor (etnie, limbă maternă şi religie), precum şi o serie de întrebări despre dotarea locuinţelor cu diverse facilități care să descrie gradul de confort al acestora.
Oficialii INS spun că mizează ca auto-recenzarea să fie realizată de cel puțin o treime dintre români.
Foto: Ziarul Bursa
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!