Actual
Constanța. Simpozioane științifice, expoziții temporare, prezentări de carte și ateliere meșteșugărești medievale
Asociația SINE QUA NON, reprezentată de cercetătorii științifici dr. Sorin Marcel Colesniuc – președinte, dr. Gabriel Mircea Talmațchi – vicepreședinte și dr. Lavinia Dumitrașcu – secretar, organizează, în perioada 24 – 27 august, mai multe activități științifice și culturale, în cadrul proiectului intitulat: Constanța – Istorie, Vecinătate, Multiculturalitate.
Proiectul cultural, finanțat de Primăria municipiului Constanța, cuprinde: cinci simpozioane științifice, o masă rotundă, două expoziții temporare, trei prezentări de carte, două tururi ghidate la lăcașele de cult din Peninsula Constanței și zece ateliere meșteșugărești medievale. S-au înscris la comunicări peste 150 de: istorici, cercetători științifici, profesori universitari și preuniversitari, directori de muzee, arheologi și muzeografi din întreaga țară, din Ucraina, Republica Moldova și China, și peste 40 de meșteșugari.
Comunicările științifice și prezentările vor fi susținute la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I Filiala Constanța, Muzeul de Artă Constanța – Secția Ion Jalea și Arhiepiscopia Tomisului, iar atelierele meșteșugărești și spectacolele medievale vor fi organizate în Parcul Arheologic Constanța.
Proiectul cultural își propune să promoveze: istoria orașului Constanța, monumentele arheologice și istorice din Peninsula Constanței, noile descoperiri arheologice din Constanța și din Dobrogea, istoria românilor din întreaga țară, patrimoniul cultural dobrogean și național, meșteșugurile medievale etc. Comunicările științifice susținute în cadrul celor cinci simpozioane vor fi publicate într-un volum omagial, care va fi lansat în ziua de 14 noiembrie – Ziua Dobrogei.
Expoziția temporară CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ ȘI VIAȚĂ MONAHALĂ ÎN DOBROGEA, care va fi organizată în colaborare cu Arhiepiscopia Tomisului, la sediul Arhiepiscopiei Tomisului, va fi alcătuită din: cărți vechi, documente religioase, obiecte bisericești și altele, acestea reflectând istoria și viața monahală din Dobrogea, din Antichitate până în zilele noastre. La vernisajul expoziției, ÎPS Teodosie și alți preoți ai Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, vor vorbi despre istoria creștinismului din zona Dobrogei, despre izvoarele arheologice, istorice, documentare și literare, și despre exponatele care vor face obiectul expoziției.
Expoziția temporară CULTURA CUCUTENI: DE LA ARTEFACT LA ARTĂ prezintă bunurile culturale de patrimoniu ale Muzeului Județean Botoșani, printre ele aflându‑se numeroase piese de o remarcabilă valoare arheologică. Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizație din Europa, datează din perioada 5800 – 3200 î.Hr. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa. A fost lucrată manual, decorată cu motive geometrice, pictată în două sau trei culori (alb, roşu, negru), incizate sau excizate și este extrem de variată în privinţa formelor şi dimensiunilor. Piese reprezentative din patrimoniul Muzeului Județean Botoșani au fost expuse, de-a lungul timpului, în muzee din: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Polonia, Italia, Elveția şi Grecia. Aceste sunt motivele pentru care o astfel de expoziție se va bucura de un real succes în rândul constănțenilor și al turiștilor aflați în această vară pe litoral.
TURURILE GHIDATE incluse în proiectul cultural CONSTANȚA – ISTORIE, VECINĂTATE, MULTICULTURALITATE vor fi efectuate la lăcașele de cult din Zona Peninsulară a orașului Constanța. Acestea reprezintă o comoară a orașului Constanța, prea puțin cunoscută și promovată, dar cu un potențial turistic imens. Creştini ortodocşi, catolici și protestanţi, mahomedani, mozaici, armeni gregorieni, toţi laolaltă fac parte din patrimoniul comun al acestui loc. Lăcașele de cult din Peninsula Constanței sunt: Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Petru și Pavel, Biserica Greacă Metamorphosis, Geamia Hunchiar, Moscheea Carol I, Biserica Armeană Sfânta Maria, Biserica Bulgară Sfântul Nicolae Vechi, Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova și Sinagoga de rit așkenaz. Participând la aceste tururi, constănțenii și turiștii aflați pe litoral, la sfârșitul lunii august, vor putea vedea și afla informații despre istoria acestor biserici și cum au rezistat ele trecerii timpului.
ATELIERELE MEȘTEȘUGARILOR MEDIEVALI sunt recreate și readuse în fața publicului în Parcul Arheologic, într-un spațiu al cetății ridicate în Antichitate și al garnizoanelor militare care s-au perindat vremelnic. Atelierele meșteșugărești medievale și reconstituirile istorice vor duce la dezvoltarea creativității tinerei generații.
Programul va fi următorul: vineri, între orele 18.00 și 22.00 – realizare ateliere, jocuri, demonstrații de luptă și sâmbătă între orele 11.00 și 22.00 – realizare ateliere, jocuri, demonstrații de luptă, spectacol cu foc. Vom avea zece tipuri de ateliere, toate de inspirație medievală, ce vor încerca sa redea cât mai bine atmosfera din acea perioadă. În Parcul Arheologic vor fi amplasate corturi și tabere în diferite puncte, iar vizitatorii vor putea să asculte frumoasele legende și istoria fascinantă a perioadei medievale, însoțiți de muzica lui Dimitrie Cantemir, personalitate istorică pe care, anul acesta, întreaga Românie o celebrează.
Sâmbătă seară, vom avea parte de un spectacol inedit, un spectacol de măiestrie, dans, muzică medievală și… foc, un spectacol teatral menit să promoveze folclorul și mitologia românească. Dorind să dăm viață legendelor românești din acea perioadă, am decis să ne aplecăm spre credințele și viața omului tradițional, surprinzând latura superstițioasă a acestuia. Astfel, spectacolul are la bază lucrări și eseuri ale folcloriștilor români, împletite cu muzica domnitorului Dimitrie Cantemir. Vom îmbina, în atmosfera vechiului Tomis, istoria cu fantasticul popular.
În cadrul atelierelor meșteșugărești medievale, meșteșugarii vor dezvălui constănțenilor și turiștilor meșteșugul prelucrării: lemnului, ceramicii, cojocăritului, țesătoriei, orfevrăriei, a florilor de leac și a lucrurilor mărunte artizanale.
Partenerii Asociației SINE QUA NON în proiect sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Muzeul Național al Marinei Române; Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”; Muzeul de Artă Constanța; Muzeul de Artă Populară Constanța; Biblioteca Județeană „I.N. Roman” Constanța; Arhiepiscopia Tomisului; Asociația Managerilor din Muzee; Asociația Istoricilor din Republica Moldova; Complexul Național Muzeal Astra Sibiu; Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași; Muzeul Național al Unirii Alba Iulia; Muzeul Național al Banatului; Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi; Muzeul Național al Țăranului Român; Muzeul Național Bran; Muzeul Olteniei Craiova; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Muzeul Brăilei „Carol I”; Muzeul Dunării de Jos; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui; Muzeul Județean Bacău; Muzeul Județean Botoșani; Muzeul Județean Mureș; Muzeul Județean Olt; Muzeul Maramureșan; Muzeul Municipal Curtea de Argeș; Muzeul Țării Oașului; Muzeul Memorial „Octavian Goga”; Muzeul de Etnografie Brașov; Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș; Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești; Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău; Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare; Asociația Culturală „Astra Dobrogeană”; Asociația „Dobrogea Străbună”; Asociația „Barsin, Birsin”; Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Constanța.
”Beneficiarii direcți ai proiectului sunt cetățenii municipiului Constanța și cetățenii din Zona Metropolitană Constanța, precum și toți turiștii interesați de: istorie, cultură și patrimoniul cultural dobrogean și național. Toți sunt invitați să participe, GRATUIT, în perioada 24 – 27 august 2023, la: simpozioanele științifice, vernisarea expozițiilor temporare, prezentările de carte, tururile ghidate la lăcașele de cult din Peninsula Constanței și la atelierele meșteșugărești medievale din Parcul Arheologic Constanța.”, a precizat cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, președinte al Asociației SINE QUA NON.
