Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis joi că Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nu mai are voie să fie invitat la Sfinte Liturghii organizate în alte eparhii, și nici ierarhii Sfântului Sinod nu mai au voie să accepte invitații în Arhiepiscopia Tomisului, scriu jurnaliștii de la DobrogeaLive în exclusivitate.
“Aprobă ca Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, să nu mai fie invitat la Sfinte Liturghii organizate în alte eparhii, și nici ierarhii Sfântului Sinod să nu mai accepte invitații în Arhiepiscopia Tomisului, până când Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nu va respecta practica euharistică panortodoxe și hotărârea sinodală din 17 februarie 2011 referitoare la citirea moliftelor Sfântului Vasile cel Mare”, potrivit deciziei Sfântului Sinod.
Decizia Sfântului Sinod este legată de hirotonirea unui cleric, Ioan Valentin Damaschin, în Arhiepiscopia Tomisului. Potrivit comunicatului BOR, Damaschin, 34 de ani, “în calitate de fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureștiului”, a fost hirotonit diacon în Catedrala eparhială din Constanța de către Teodosie.
Sfântul Sinod afirmă că este vorba despre o “tentativă de fraudare a modalității statutare de transfer a clericilor” și a transmis către Teodosie o cerere de explicații.
Înaltpreasfințitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, a răspuns la această solicitare prin adresa nr. 296 din 13 septembrie 2024, prin care formula următoarele explicații:
„- Hirotonia în Arhiepiscopia Tomisului a teologului Ioan Valentin Damaschin s-a făcut pe motivul că acesta a urmat cursurile Facultății de Teologie Constanța și a locuit “vreme îndelungată” în acest oraș
-s-a exprimat „sincera parere de rau pentru situatia de indispozitie generata de hirotonia misionara care a avut loc fara intentia de a incalca principiul infierii duhovnicesti, cu buna-credinta si pe temeiul canonic al locului consfintit de catre Sfântul Sinod”;
-s-a dispus la nivelul centrului eparhial al Tomisului o cercetare amănunțită a situației părintelui, cu evidențierea responsabilităților administrative, canonice și duhovnicești ce se impun, fără a se comunica insa rezultatul acesteia.”