Curtea de Apel Constanța a desființat astăzi decizia penală pronunțată pe 1 martie 2024 de Tribunalul Constanța, prin care primarul comunei Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, fusese achitat pe fond, într-un mod extrem de scandalos, în dosarul Golful Pescarilor. În minuta hotărârii luate de Curtea de Apel Constanța este evocat articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, cu termene optime și previzibile, judecat de o instanță independentă și mai ales imparțială. Cel mai probabil, Curtea a considerat că judecătorul care l-a achitat pe Cîrjaliu a făcut-o cu încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul în care acesta nu a examinat deloc elementele materiale și intenționale constitutive infracțiunii de care era acuzat primarul din Agigea, după cum vom detalia mai jos. Prin urmare, Curtea a decis să trimită dosarul înapoi Tribunalului în vederea rejudecării. De asemenea, Curtea a pus în vedere instanței inferioare să respecte prevederile art. 401 din Codul de Procedură Penală, conform căruia orice hotărâre trebuie să fie redactată profesionist, cu introducere, expunere și dispozitiv, ceea ce nu prea s-a întâmplat la rușinoasa achitare.
Iată mai jos minuta deciziei penale luate de Curtea de Apel Constanța:
Solutia pe scurt: În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, art. 6 din CEDO și art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional CEDO admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Constanţa, de inculpatul Cîrjaliu Cristian şi de partea civilă SC SARDA FISH SRL Agigea împotriva sentinței penale nr. 75 pronunțată în data de 01.03.2024, în dosarul penal nr. 3030/118/2020 al Tribunalului Constanţa, desfiinţează sentinţa penală apelată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Constanța, în vederea soluţionării fondului cauzei, dar şi a respectării dispoziţiilor art. 401 şi urm. Cod procedură penală. În baza art. 424 alin. 4 Cod procedură penală, vor fi menţinute actele procesuale şi procedurale efectuate în cauză, până la data de 22.11.2024. Cheltuielile judiciare avansate de stat în soluționarea apelurilor declarate în cauză rămân în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală. Definitivă. Pronunțată, după redactare, prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală, astăzi, 16 ianuarie 2025.
Dosarul Golful Pescarilor pe scurt
Cîrjaliu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța în anul 2020, alături de fosta secretară generală a comunei Agigea, Ancuța Calust, pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la această infracțiune. În principal, procurorii au demonstrat că primarul din Agigea a inițiat o hotărâre de Consiliu Local, iar Calust a avizat-o de legalitate, prin care un teren de aproape 9000 de metri pătrați, de pe malul mării, a fost înscris abuziv în domeniul privat al acestei comune, deși bunul în cauză aparținea societății piscicole Sarda Fish SRL Agigea. După această expropriere din pix, Primăria Agigea a vândut o parte din terenul în discuție, la prețul unei garsoniere, către o firmă deținută formal de finul fratelului primarului din Agigea. Acest fin, așa cum s-a demonstrat, a plătit terenul cu bani împrumutați de la fratele primarului. Ulterior, același fin a întrăinat 50% din părțile sociale ale firmei către doi afaceriști din Constanța. Iar firma, în această formulă, a construit cunoscutul restaurant Golful Pescarilor, o afacere care rulează peste un milion de euro pe an. Mai târziu, interpusul clanului Cîrjaliu a plasat participația sa în firmă, la o valoare derizorie (un prim pachet de 10% a fost trasferat cu doar 100 de lei) către Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea. Iar așa, se vădește că abuzul inițial a avut drept scop îmbogățirea familionului Cîrjaliu. La acest moment, ginerele primarului deține 50% din afacere.
Deși nu a fost inculpat și pentru hărțuire, în rechizitoriul întocmit de DNA sunt consemnate fapte multiple, prin care Primăria Agigea și inculpatul Cîrjaliu personal au exercitat presiuni uriașe asupra societăților Sarda Fish SRL (cea despuiată de platforma piscicolă) și Pescăria lui Matei SRL (care deține un restaurant pescăresc în vecinătatea terenului expropriat). Cele două societăți pisiciole au fost rupte cu amenzi pentru fapte imaginare, li s-au depus plângeri la toate instituțiile statului, li s-au demolat garduri, stâlpi electrici, rețele de utilități, nu au primit avize pentru branșarea la gaze sau pentru programul de funcționare, fiind obligate să își caute dreptatea în instanțele de judecată, în zeci de procese care s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani. Inclusiv clienții restaurantului Pescăria lui Matei au fost hăituiți cu amenzi de Poliția Locală Agigea, după cum se consemnează în Rechizitoriu.
Achitarea
Deși faptele sunt cât se poate de clare și pot fi înțelese de oricine, indiferent de gradul său de educație sau de cunoștințele juridice, Cîrjaliu și complicea sa au fost achitați pe fond de Tribunalul Constanța, la începutul anului trecut, după aproape patru ani de judecată. Tribunalul a luat act de o anchetă a unui procuror controversat, prin care au fost anulate actele de proprietate asupra terenului, acte întocmite nu de Sarda Fish SRL, ci de alte două societăți care l-au deținut anterior, Marea Neagră SA și Condemar SA, ambele de stat. În consecință, s-a ajuns la ideea că Sarda Fish nu ar fi avut un drept de proprietate asupra terenului furat de Cîrjaliu. Mai departe, Tribunalul a opinat că nu ar avea niciun sens să mai analizeze absolut deloc faptele de care a fost acuzat Cîrjaliu, de vreme ce societatea piscicolă Sarda Fish ar fi o ”presupusă parte vătămată”. De asemenea, judecătorul fondului a apreciat că nu are învestirea să lămurească cine este veridicul proprietar al terenului în discuție.
În concluzie, instanţa consideră că faptele incupaţilor nu sunt prevăzute de legea penală având în vedere că presupusa persoană vătămată nu a deţinut niciodată din punct de vedere legal terenurile/imobilele ce au făcut obiectul HCL, o posibilă pagubă sau vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale acesteia, nefiind protejată de legea penală.” – a mai apreciat Tribunalul.
Și așa, cu aceste argumente de natură speculativă, furtul unei plaje a devenit faptă neprevăzută de legea penală.
După cum am arătat, Curtea de Apel Constanța nu a fost de acord cu această optică a Tribunalului, mai ales că, în toată jurisprudența CEDO, neexaminarea elementelor materiale și intenționale în cadrul unui proces penal reprezintă în fapt dovada unui proces neechitabil și a încălcării grave a articolului 6 din Convenție.
Trebuie să mai spunem că, de curând, primarul din Agigea se lăuda că va scăpa de problemele penale. Dar, după cum se vede, n-a scăpat, urmează rejudecarea.
