Exclusiv
Secretul minier de la Sibioara, avocatul Haşotti şi off shore-urile lui Strutinsky
Published
9 ani agoon
Încetul cu încetul, am ajuns la capătul investigaţiei noastre despre retrocedarea abuzivă a carierei de la Sibioara. Am arătat, de-a lungul serialului, cum justiţia a fost indusă în eroare pentru a restitui în natură un teren care făcea obiectul exploataţiei miniere active a companiei Somaco Construct SRL, exceptat prin lege de la retrocedare. Reamintim că octogenarele Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa, clientele celebrului avocat Ionel Haşotti, au reuşit, în anul 2007, să obţină recunoaşterea calităţii lor de persoane îndreptăţite la retrocedare, din partea judecătoarei Corina Eugenia Jianu, actualmente trimisă în judecată, într-un dosar penal, sub acuzaţia că ar fi luat mită pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti de retrocedare, prin fraudă la lege. Jianu a certificat că cele două cliente ale avocatului Haşotti ar avea ca autor al dreptului pretins de proprietate pe Nicolae Sandu Tudorancea, un personaj de la care regimul comunist nu a confiscat nicio palmă de pământ, pentru simplul fapt că acesta era mort încă din anul 1942. Adevăratul autor al Margaretei Muscalu era tatăl ei, Aurel Tudorancea, fiul lui Nicolae Sandu Tudorancea.
Comuniştii confiscaseră în mod real 9,2 hectare de teren de la acest Aurel Tudorancea, însă drepturile lui au fost soluţionate integral după anul 1991 (când o descendentă de-a sa, în speţă o rudă a Margaretei Muscalu, a primit terenuri în compensare, pe alte amplasamente, cu funcţiune agricolă, şi despăgubiri financiare din partea statului). De asemenea, urmaşii Paraschivei Cangea (sora lui Aurel Tudorancea) au primit o retrocedare de cinci hectare de pământ, după ce au făcut dovada că autoarea lor dobândise acea suprafaţă dezmembrată din lotul deţint de tatăl ei, Nicolae Sandu Tudorancea. Dar toţi copiii lui Tudorancea, care erau în viaţă la venirea comuniştilor şi de la care au fost naţionalizate pământuri, au fost autori în procedurile de retrocedare. Toate drepturile lor au fost retrocedate. Primarul Comunei Lumina, care era depozitarul acestor informaţii, a ales să tacă în faţa instanţei de jucată. Iar compania Somaco Construct SRL, care deţinea titluri valide de proprietate şi folosinţă asupra terenului solicitat spre retrocedare, nu a fost citată în proces. Corina Eugenia Jianu s-a limitat să confere clientelor lui Ionel Haşotti calitatea de moştenitoare, însă nu a autorizat restituirea terenului pe vechiul amplasament, care era exceptat prin lege de la retrocedare. Ulterior, în anul 2008, „moştenitoarele” au reuşit să înduplece instanţa de recurs de la Tribunalul Constanţa, care a dispus restituirea terenului în natură. Instanţa de recurs a fost indusă în eroare de avocatul „moştenitoarelor”, care a afirmat în pledoaria sa finală: „nu există nicio dovadă că pe teren este o exploataţie minieră”. În realitate existau dovezi multiple, începând cu Licenţa de Concesiune Minieră a firmei Somaco Construct SRL.
Mai tari ca legea
Împotriva acestei hotărâri au fost promovate trei cereri de revizuire, una de către Prefectura Constanţa şi alte două de către Primăria Lumina. Toate aceste încercări de reformare au fost respinse în baza unor aspecte procedurale. Una dintre revizuiri a fost judecată chiar de către completul care pronunţase, în 2008, hotărârea irevocabilă de retrocedare.
Pe de altă parte, Somaco Construct SRL a deschis un proces în care a cerut să se constate drepturile sale de proprietate şi folosinţă asupra carierei de la Sibioara. Drepturile companiei au fost recunoscute definitiv şi irevocabil de Tribunalul Constanţa, prin Decizia Civilă nr. 1127/30.09.2011. Moştenitoarele au declarat, prin avocatul lor, recurs faţă de hotărârea care, aşa cum am arătat, era irevocabilă şi nu mai putea fi recurată. Iar acest recurs la recurs a fost admis de Curtea de Apel Constanţa, care a dispus instituirea unui nou ciclu procesual. Repus pe rol la Tribunalul Constanţa, dosarul a primit un alt obiect: „anulare act juridic”. Aşa cerea avocatul Haşotti, în numele clientelor sale, respectiv să se anuleze titlul de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL asupra suprafeţei retrocedate din cuprinsul exploataţiei miniere active. Titlul de folosinţă nu a fost anulat şi este valid chiar şi în momentul de faţă. În schimb, instanţa a dispus ca Somaco să demoleze clădirile, să evacueze echipamentele miniere şi să sisteze definitiv operaţiunile de exploatare, de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini (adică liber de clădiri, liber de echipamente, liber de exploatare). Culmea, legea minelor enumeră toate situaţiile în care se poate dispune sistarea operaţiunilor miniere, dar retrocedarea suprafeţelor ocupate de minele active, fiind explicit interzisă de lege, nu se regăseşte în această listă de motive.
De ce nu se poate face punerea în posesie
Deşi au trecut aproape opt ani de la pronunţarea hotărârii de retrocedare, „moştenitoarele” nu au reuşit să intre în posesia terenului. Autoritatea de stat din domeniul cadastrului a semnalat că perimetrul hotărât pentru retrocedare se suprapune peste mai multe proprietăţi private, inclusiv peste o parte din proprietatea companiei Somaco Construct SRL. De asemenea, a confirmat că terenul retrocedat face parte din exploataţia minieră activă „Sibioara II – Valea cu Izvorul”, care, legal vorbind, nu putea fi retrocedată. În aceste condiţii, deşi au existat presiuni concrete, nimeni nu a vrut să-şi asume în mod direct emiterea unui act care încalcă legea. Mai ales că hotărârea de retrocedare nu a stabilit ca pentru autorul Nicolae Sandu Tudorancea să se restituie o suprafaţă mai mare decât a avut acesta, luând în considerare că cinci hectare dezmembrate din lotul său au fost deja retrocedate, în echivalent, pe un alt amplasament, urmaşilor fiicei sale, Paraschiva Cangea. De asemenea, parcela stabilită spre retrocedare este traversată de drumuri publice înscrise în cadastru încă din anul 1955; dar nimeni nu a dispus retrocedarea drumurilor publice, exceptate şi ele, prin lege, de la retrocedare.
Clienţii lui Haşotti vor bani pentru „exploatarea proprie” la care nu au dreptul legal
În faţa acestui eşec, „moştenitorii” (Elena Mitrofan şi descendenţii Margaretei Muscalu, care-i urmează în drepturi după decesul ei: Constantin şi Valeriu Muscalu) au deschis un ultim proces, în anul 2013, la Judecătoria Constanţa, pentru a solicita contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului, de la Primăria Lumina, autoritatea abilitată să procedeze la punerea în posesie. Pe 5 august 2014, avocatul Ionel Haşotti a solicitat pentru clienţii săi o expertiză tehnică judiciară. Scopul suprem al expertizei cerute era acela de a stabili „venitul net care s-ar fi putut obţine prin exploatarea proprie” a carierei. Dar aici este o mare problemă juridică, întrucât, potrivit articolului 13 din Legea Minelor (nr. 85/2003): „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine…”. „Exploatarea proprie” este rezervată prin lege doar persoanelor juridice, însă acest aspect nu l-a împiedicat pe avocatul Haşotti să pretindă un beneficiu ilegal, în numele persoanelor fizice pe care le reprezenta în instanţă. Pe de altă parte, aceeaşi lege cadru stabileşte că persoanele fizice pot extrage de pe terenurile pe care le au în proprietate roci utilizabile în construcţii, în cantităţi determinate, pe termen de până la un an, pe baza unui permis explicit al autorităţii (art. 28 alin.1). Mai departe, însă, la articolul 29, legiuitorul a stabilit că rocile „pot fi folosite de către proprietarul suprafeţei numai dacă nu fac obiectul unei concesiuni existente şi numai pentru nevoile proprii, fără drept de comercializare”. În situaţia concretă de la Sibioara, resursele minerale de pe terenul retrocedat sunt concesionate, prin Licenţa de Concesiune Minieră nr. 2454/2001, companiei Somaco Construct SRL. Or, în lumina acestui aspect, „moştenitorii” nu pot pretinde lipsa de folosinţă asupra resursei minerale concesionate companiei Somaco Construct SRL. Ei nu pot pretinde nici măcar o roabă de piatră ca să o folosească în scop personal, căci fiind o concesiune validă nici măcar acest beneficiu modic nu este permis de lege. Pentru fiecare unitate de exploatare minieră, concesionarul Somaco Construct SRL, ca orice alt concesionar minier din această ţară, plăteşte redevenţe miniere statului român, care este prin lege proprietarul resurselor minerale. Şi, încă ceva, aceeaşi lege stabileşte că „dreptul obţinut prin concesiune [este] distinct de cel de proprietate asupra terenurilor” (art. 26).
Cum au ajuns informaţiile secrete într-o expertiză nesecretă la dispoziţia lui Haşotti
Aşa cum spuneam, niciunul din aspectele mai sus menţionate din Legea Minelor nu l-a silit pe avocatul Haşotti să-şi înfrâneze pretenţiile. Acesta a cerut să se determine contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului în funcţie de „nivelul de piaţă al redevenţei pentru exploatări similare (granit) pentru suprafaţa pe care se află efectiv cariera de piatră”. Pe 22.09.2014, Judecătoria Constanţa a cerut unui expert minier să stabilească, nu nivelul de piaţă, cum ceruse Haşotti, ci „nivelul de piatră”. Iar expertul, pe numele său Ioan Bacalu, de la Petroşani, a procedat în consecinţă, cerând şi obţinând date despre: „cantitatea de rocă extrasă lunar de către Somaco Construct SRL; programele anuale de exploatare pe suport analogic şi digital, începând cu anul 2008 şi până în prezent; producţia minieră realizată şi valoarea acesteia; planuri de situaţie cu măsurători topografice trimestriale, pe suport analogic şi digital”.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Expertiza-Miniera.pdf”]
Toate aceste date, ca şi Licenţa de Concesiune Minieră, constituie secret de serviciu. Ele sunt informaţii nedestinate publicităţii, protejate de clauze de confidenţialitate. Dar aceste informaţii secrete au fost transpuse în raportul de expertiză minieră, care nu este un document secret. Raportul se comunică părţilor, iar părţile nu îşi asumă nicio obligaţie cu privire la manipularea acestor informaţii; căci, neprimind nicio dispoziţie în acest sens, au libertatea să le utilizeze în orice mod ar dori. La final, după ce a transpus toate informaţiile secrete în expertiza sa, expertul a lămurit întreaga situaţie: „Pentru a nu se face confuzie în interpretarea prezentei expertize, trebuie să reiterez faptul că zăcămintele de orice tip aflate pe teritoriul României aparţin statului, iar conform legii, redevenţa minieră este plătită de operatori la bugetul statului şi nu la proprietarii de terenuri.”. Cu alte cuvinte, expertul a prelucrat şi a introdus în circuit toate datele secrete de exploatare, iar la urmă a precizat că ele nu sunt utile „moştenitorilor”. „Moştenitorii” nu se pot prevala de aceste date pentru a obţine redevenţa, căci redevenţa e cuvenită doar bugetului de stat. Păi, şi atunci, de ce le-a dat expertul şi instanţa aceste date nepublice clienţilor lui Haşotti? Şi ce control există că aceste informaţii nu se scurg la concurenţă?
Concurenţa companiei Somaco: off shore-urile lui Strutinsky
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Amber-Consulting.pdf”]
Îngrijorarea companiei Somaco Construct SRL este legitimă vizavi de transpunerea informaţiilor secrete în raportul de expertiză care nu este secret. Căci, la Sibioara, în vecinătatea perimetrului minier concesionat companiei Somaco prin Licenţa din anul 2001, a mai fost concesionat un alt perimetru minier, în vecinătate, companiei Amber Consulting SRL Constanţa, în anul 2013. Adică exact în anul în care „moştenitorii” au emis pretenţia de a li se calcula valoarea de piaţă a redevenţei miniere, redevenţă la care nu aveau şi nu au nici acum dreptul legal să râvnească. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Amber Consulting SRL este deţinută de două companii off shore înregistrate în Cipru: Perceptual Intertrade Ltd (75%) şi Southstone Holdings Ltd (25%). Primul off shore îl are ca asociat unic pe Sorin Gabriel Strutinsky, cunoscut om de afaceri constănţean, asociat în diverse firme cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, primarul Constanţei şi preşedintele Consilului Judeţean Constanţa, înlăturaţi din funcţiile lor la cererea DNA, care îi anchetează pentru fapte de corupţie în mai multe dosare penale.
Ionel Haşotti este avocatul unor firme controlate de Strutinsky
Strutinsky, Mazăre şi Constantinescu au fost asociaţi în SC Comtext SA Constanţa, o societate care a intrat, în 2013, într-un proces de divizare, prin care s-a urmărit, printre altele, şi înlocuirea lui Strutinsky din acţionariat cu o companie off shore. În perioada în care “tustrei” erau asociaţi la Comtext SA, această firmă a fost reprezentată în faţa instanţelor chiar de către avocatul Ionel Haşotti, în dosarele de judecată 463/118/2005 al Curţii de Apel Constanţa şi 7350/212/2013 al Tribunalului Constanţa.
Al doilea off shore, Southstone Holdings Ltd, care deţine, prin Amber Consulting SRL, un sfert din concesiunea minieră rivală de la Sibioara, se află în proprietatea altor două companii off-shore din Cipru: Kelina Holdings Ltd şi Mandonina Trading Limited. Kelina este o companie total necunoscută, despre care nu apar niciun fel de date în mediul on-line. În schimb, Mandonina, deşi are la rândul ei acţionari anonimi, a fost asociată cu numele lui Sorin Strutinsky chiar de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Procurorii DNA l-au acuzat pe Strutinsky de trafic de influenţă, în sensul că ar fi facilitat societăţii de construcţii Argos SA obţinerea unor contracte publice, în schimbul unor comisioane (“para`ndărăt”). Argos plătea „partea leului” către mai multe societăţi aflate sub aripa lui Strutinsky, una dintre acestea fiind SC New Open Sector SRL, care era deţinută în mod oficial chiar de Mandonina Trading Limited din Cipru. Mandonina a construit, prin intermediul New Open Sector SRL, şi centrul comercial Lake View, despre care presa constănţeană a susţinut că este „cuibul lui Strutinsky”.
Revenind la Amber Consulting SRL, trebuie să mai spunem că nu din totdeauna această companie a fost deţinută de off shore-urile Perceptual şi Southstone. Amber a fost înfiinţată în 2005 de două persoane fizice, respectiv Gabriela Crăciun şi Mariana Corcescu. Pe 14 iunie 2006, Crăciun şi Corcescu şi-au vândut părţile sociale către Socorota Limited, care mai departe, pe 6 iunie 2007, a donat un pachet modic din participaţia ei la Amber Consulting SRL către cetăţeanul italian de origine română Cristian Serghie. Dar off shore-ul Socorota şi afaceristul Serghie erau deja parteneri în SC Satu&Fase SRL, firma care a ridicat hotelul neterminat din Portul Turistic Tomis. În litigiile ei, Satu&Fase SRL a fost reprezentată tocmai de avocatul Ionel Haşotti (dosarul 9509.1/118/2009 al Tribunalului Constanţa). Hotelul neterminat din Portul Turistic Tomis este deţinut în momentul de faţă de Astera Consulting SRL, o firmă controlată tot de Sorin Strutinsky, prin intermediul companiei off-shore Perceptual Intertrade Ltd din Cipru, aceeaşi care deţine 75% din compania minieră Amber Consulting SRL.
Având în vedere legăturile avocatului Ionel Haşotti cu persoanele care au controlat şi cu cele care controlează în prezent compania minieră Amber Consulting SRL, opinăm că accesul său la datele confidenţiale de exploatare minieră ale companiei rivale Somaco Construct SRL, nu este corect. Cu atât mai mult cu cât chiar expertul care a prelucrat datele nedestinate publicităţii arăta în expertiza sa că ele nu sunt utile clienţilor lui Ionel Haşotti, care nu pot cere, legal vorbind, vreo redevenţă minieră, încasarea acesteia fiind rezervată prin lege doar statului român.
Comentarii pe Facebook
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.