Exclusiv
Nicolae Matei iese din puşcărie? Pe 16 martie ar putea fi acasă
Published
9 ani agoon
Deşi abia a fost închis la Penitenciarul Poarta Albă, cu o condamnare pentru fapte de corupţie, Nicolae Matei este atât de sigur că va scăpa din puşcărie, încât a convocat deja pe site-ul său personal audienţe cu locuitorii oraşului Năvodari. Coruptul se vede deja în libertate, după ce a depus, la Tribunalul Constanţa, două cereri bâlbâite, cu acelaşi obiect. Judecarea lor a fost stabilită pentru 16 martie 2016.
Matei a ajuns la puşcărie pe 19 februarie 2016. La data menţionată, un complet al Curţii de Apel Constanţa îl condamnase la un an şi şase luni de închisoare, la capătul unui apel tergiversat la maxim, în care până şi pronunţarea s-a dat după amânări repetate. Judecătorii Curţii fuseseră extrem de gingaşi cu primarul corupt, căruia îi reduseseră pedeapsa, faţă de sentinţa de fond, de la trei ani şi jumătate, la doar un anişor şi şase luni. În timp ce afară nu se răcise încă scandalul reducerii scandaloase a pedepsei, înăuntru, la Poarta Albă, netrebnicul condamnat în dosarul mitei se apucase, aşa agramat cum îl ştiţi, de mâzgălit hârtii, ca să scape din spatele gratiilor. Pe 22 februarie 2016, la trei zile de la sosirea în închisoare, Matei depunea deja la Tribunalul Constanţa o primă contestaţie la executarea pedepsei. După încă patru zile, pe 26 februarie, revenea cu o cerere similară, la aceeaşi instanţă.
Ulterior, cele două acţiuni au ajuns să formeze obiectul dosarelor penale 1174/118/2016 şi 1337/118/2016. Ambele au fost puse pe rol cu o repeziciune demnă de toate laudele. Ambele au fost repartizate aleatoriu aceluiaşi complet de judecată, chemat să se pronunţe asupra lor, în 16 martie 2016. Din fişele celor două procese de pe portalul instanţelor de judecată, intuim că Matei invocă, pe de o parte, o cauză care l-ar împiedica să execute pedeapsa, iar pe de altă parte cere contopirea stagiilor de arest preventiv pe care le-a executat în două dosare penale diferite, cu părţi diferite şi obiecte diferite, fără legătură cu vreun concurs de infracţiuni.
Arest preventiv, după ce a jefuit oraşul
Reamintim că Nicolae Matei a petrecut două perioade distincte în arestul preventiv. Prima dată a fost închis preventiv la debutul dosarului de mită, cel în care a fost condamnat, aşa cum am arătat, pe 19 februarie 2016. Matei a stat închis atunci între 15 noiembrie 2012 şi 27 aprilie 2013, petrecând la „beciul domnesc” aproximativ cinci luni. Pe 10 septembrie 2014, acesta a fost arestat pentru a doua oară, într-un dosar penal extrem de complex, aşa-numitul dosar al retrocedărilor. Procurorii DNA au demonstrat atunci că primarul din Năvodari pusese la punct o veritabilă caracatiţă a retrocedărilor, cu scopul de a îmbuiba cu terenurile oraşului. În cadrul reţelei un rol aparte era jucat chiar de o judecătoare de la Tribunalul Constanţa, care pronunţa hotărâri prin fraudă la lege, cerându-le petenţilor înţeleşi cu Matei să deseneze cu mâna lor amplasamente în care le-ar fi pohit inima să primească restituiri. În acest fel, aproape toate terenurile de pe malul mării au ajuns în posesia unor şmecheri care cumpăraseră, iniţial, drepturi litigioase pentru pârloage aflate în mijlocul câmpului, pe cealaltă parte a canalului, la zeci de kilometri de Mare. Mai departe, şmecherii au transferat o parte din terenurile retrocedate către firmele şi familia lui Matei. Cumnatul lui Matei, Isidor Gurgu, cumpărase de la Primărie, cu sume derizorii, alte hălci de teren în zonele turistice ale oraşului. Deşi în joc erau deja sume de ordinul sutelor de milioane de euro, gaşca lui Matei s-a lăcomit la mai mult. Ca dovadă, „Împăratul”, cum singur se intitula într-o interceptare telefonică, s-a apucat să transfere clubului de fotbal Săgeata, sume imense din bugetul local (mai exact 165 de miliarde de lei vechi şi încă un milion de euro – conform fila 69 din Referatul de Arestare Preventivă 178/P/2013 din 30.08.2014). O mare parte din bani au fost sifonaţi de firmele fondatoare ale Clubului Săgeata, dar şi de câteva entităţi juridice cu un comportament specific firmelor fantomă. În acest dosar greu, Matei a rămas în arest preventiv în perioada 10 septembrie 2014 – 24 aprilie 2015.
Aşa a lucrat o mână nevăzută: Matei ar putea face doar câteva săptămâni de pârnaie
Pretenţia lui Matei este ca cele două perioade petrecute deja în arestul preventiv să fie cumulate şi să se scadă din pedeapsa la care a fost condamnat în 19 februarie 2016. Dacă cererile sale vor fi admise, fostul primar (care conduce în continuare Primăria Năvodari, din puşcărie, dând dispoziţii telefonice şi prin mesageri, aşa cum afirmă sursele noastre), ar putea fi absolvit de un an şi o lună de închisoare. Dacă mai adăugăm cele trei săptămâni pe care le-a petrecut la Poarta Albă din 19 februarie până în momentul de faţă, precum şi algoritmul de calcul prin care din pedeapsa nominală se execută efectiv doar două treimi, pe 16 martie a.c., Matei ar putea fi în libertate. Speranţele lui sunt cât se poate de mari, ca dovadă că pe site-ul său personal, la rubrica de audienţe, sunt anunţate întâlniri cu cetăţenii, inclusiv pentru ziua de 17 martie a.c..
Asta însemană să fii mafiot!
Totuşi dezlegarea favorabilă lui depinde, în mare măsură, de modul în care va aprecia instanţa de judecată, în contextul în care Noul Cod de Procedură Penală nu reglementează în mod expres astfel de situaţii. În baza vechiului cod, pretenţiile de comasare a perioadelor de arest preventiv din dosare diferite erau respinse din start, atunci când într-unul din dosare nu se pronunţase o hotărâre definitivă (exact situaţia lui Matei). Mai mult, o decizie a secţiilor unite ale ÎCCJ, din anul 2007, interzicea astfel de contopiri, dacă ele nu fuseseră dispuse chiar de instanţa care pronunţase condamnarea. Însă decizia ÎCCJ se referea la interpretarea vechiului cod de procedură penală, nu a celui nou în baza căruia cere acum Matei deducerea arestului preventiv de la retrocedări din pedeapsa de la mită. Pe noul cod, nu s-a realizat încă o unificare a practicii pentru astfel de situaţii, astfel încât rămâne la latitudinea fiecărei instanţe cum va soluţiona cererile de acest tip. În cazul lui Matei, s-a văzut deja că instanţele constănţene au fost binevoitoare, acordându-i termene în amânare şi o reducere scandaloasă de pedeapsă, de la tei ani şi jumătate, la un an şi jumătate. Practic, aşa a lucrat o mână nevăzută, încât fostul primar corupt ar putea scăpa cu doar câteva săptămâni de puşcărie. Păi să tot furi, în minunea asta de ţară, dacă poţi să scapi aşa de ieftin! După ce va ieşi la lumină, Matei va fi în drept să ceară şi înlăturarea interdicţiei de a candida. Dacă se va întâmpla aşa, nu vom mai putea decât să repetăm o vorbă deja celebră: Asta însemană să fii mafiot!
Comentarii pe Facebook
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.