Exclusiv
Dosarele din Panama sau aspiratorul de moguli. Noul Război Rece a început
Autor: Dragoş Ionescu
Dezvăluirile din ultimele zile privind operaţiunile financiare conspirate realizate de diverşi lideri ai lumii şi afacerişti controversaţi, în special cu legături pe zona rusească, fac parte dintr-un lung şir de evenimente care pun sub semnul întrebării securitatea mondială. Chiar înaintea declanşării ,,Panama Papers”, agenţiile de presă ruse InterFax şi RIA Novosti au anunţat o acutizarea a situaţiei în regiunea Nagorno-Karabah, pe lângă mişcările de trupe din Crimeea. În acest context regional şi European deosebit de fluid, la începutul lui 2016, serviciile secrete americane au anunţat demararea unor operaţiuni de scoatere la lumină a modului în care Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa şi le finanţează pe ascuns.
Demantelarea reţelei panameze sau ,,Panama Papers”
Duminică, 3 Aprilie, presa din Marea Britanie, Germania şi Statele Unite dezvăluia lumii că publicaţia germană ,,Süddeutsche Zeitung” a primit, în urmă cu 12 luni, de la o ,,sursă anonimă”, baza de date a firmei de avocatură panameze ,,Mossack Fonseca & Co.”, mai exact 11,5 milioane de dosare ce cuprind secretele financiare ale unor lideri mondiali, companii multinaţionale, capete încoronate, afacerişti şi membri ai reţelelor de crimă organizată. De la WikiLeaks încoace ,,Panama Papers” este cu siguranţă cea mai mare scurgere de informaţii în masă dată publicităţii care va avea ample consecinţe asupra mediului de securitate la nivel mondial. Prin intermediul Mossack Fonseca & Co. cu sediul central în Panama un număr impresionant de persoane fizice şi juridice, din toate colţurile lumii, au derulat operaţiuni financiare acoperite, în scopul evitării taxării, pentru păstrarea anonimatului sau pentru mascarea scopurilor reale ale investiţiilor.
Dosarele din Panama includ 72 de foşti şi actuali lideri ai lumii
Până în acest moment au fost date publicitaţii mai multe nume sonore de sportivi, actori, afacerişti, politicieni, lideri de state şi instituţii bancare, despre care se spune că derulează diverse afaceri şi operaţiuni financiare prin intermediul umbrelei panameze, cu ramificaţii în Insulele Virgine, Cipru sau Elveţia.
ROMÂNIA-MOLDOVA: Ion Sturza (ex-premier, politician şi afacerist moldovean), Constantin Lutsenko (afacerist, director la Rompetrol Moscova), Dinu Patriciu (fost acţionar majoritar la Rompetrol, implicat în zona energetică şi presă), Cristian Borcea (afacerist), Sorin Ovidiu Vîntu (afacerist), Vasile Frank Timiş (afacerist), Said Baaklini (afacerist de origine libaneză), Corneliu Iacobov (afacerist), Gabriela Cora Nistor (soara afaceristului Corneliu Iacobov), Olga Repede (femeie de afaceri, fiica lui Alexei Repede); RUSIA: VTB Bank (una dintre cele mai mari bănci din Rusia, subsidiară a grupului VTB Group), Serghei Roldughin (violonist, apropiat al preşedintelui rus Vladimir V. Putin), Bank Rossia (despre care autorităţile americane susţin că este ,,banca personală a preşedintelui Putin), Yury Kovalchuk (bancher rus, prieten cu Putin); UCRAINA: Petro Poroşenko (miliardar, preşedintele Ucrainei); SPANIA: Leo Messi (fotbalist spaniol), Pedro Almodovar (regizor), María del Pilar de Borbón (sora fostului rege al Spaniei, Juan Carlos Pilar); ITALIA: Franco Dragone (regizor); MAREA BRITANIE: Ian Cameron (afacerist, tatăl premierului englez David Cameron); CHINA: Xi Jinping (preşedintele Chinei); ISRAEL: Beni Steinmetz (miliardar israelian); AFRICA: Colonelul Muammar al-Gaddafi (fostul conducător al Libiei între 1969 şi 2011), Hosni Mubarak (al 4-lea preşedinte al Egiptului, 1981 – februarie 2011), Bashar Al-Assad (preşedintele Siriei), Mohammed al VI-lea (actualul rege al Marocului); ORIENTUL MIJLOCIU: Salman bin Abdulaziz Al Saud (regele Arabiei Saudite); SUA: Jackie Chan (actor de origine chineză).
Baza de date a firmei de avocatură ,,Mossack Fonseca & Co.” din Panama ce conţine e-mailuri, documente în format PDF, fotografii şi fragmente dintr-o bază de date internă care acoperă perioada 1970 – primăvara anului 2016, a intrat în posesia celor de la publicaţia ,,Süddeutsche Zeitung” în urmă cu 12 luni. Practic, încă de anul trecut, cei de la ,,Süddeutsche Zeitung” în colaborare cu Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), adică aproximativ 400 de jurnalişti din peste 100 de instituţii de presă şi 80 de ţări, au participat la analizarea acestor documente iar acum avem primele rezultate. Sursele de presă indică faptul că, documentele firmei panameze cuprind numele a 72 de foşti şi actuali lideri ai lumii din ultimii 40 de ani.
Americanii au prevestit prăpădul agenţilor de infuenţă ai Moscovei, încă din Februarie 2016
La începutul lunii februarie 2016, general-locotenentul James Clapper, declara în faţa Comisiei pentru Apărare din Senatul american că anul 2016 va fi unul ,,cu turbulenţe” în Europa de Est. Tot la începutul anului, presa occidentală anunţa că generalul a fost mandatat de Congresul american să efectueze o anchetă legată de finanţările clandestine ale diferitelor partide din Europa în ultimii zece ani. Un dosar privind ,,Activităţile ruseşti de influenţă” consultat de ,,The Sunday Telegraph” identifică operaţiuni ruseşti derulate în Franţa, Olanda, Ungaria, Cehia şi Austria. Este important de menţionat faptul că, informaţiile n-au fost lansate de o sursă neavizată. Din poziţia de ,,Director of National Intelligence”, asumată din august 2010, generalul de trei stele James Robert Clapper Jr., este principalul consilier pe probleme de siguranţă naţională al preşedintelui Statelor Unite ale Americii.
Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa
Declaraţiile citate au urmat după ce, în Ianuarie 2016, presa anunţa că serviciile secrete americane vor demara o anchetă ,,cu privire la modul în care Kremlinul s-a infiltrat în unele partide din Europa şi le finanţează pe ascuns, în ultimii 10 ani”. Principalul risc semnalat de autorităţile americane şi britancie este evident destabilizarea Europeni. Rusia exploatează lipsa de unitate a Europei, cu scopul de a submina NATO, de a bloca programele de apărare antirachetă şi de a elimina sancţiunile impuse Rusiei, după anexarea Crimeei, arăta ,,The Telegraph”. Un oficial guvernamental britanic de rang înalt a afirmat pentru ,,The Telegraph” că există temeri tot mai mari că ,,.un nou război rece” se derulează în Europa: ,,De-a lungul Europei vedem dovezi alarmante ale eforturilor ruseşti de a destrăma unitatea europeană pe o gamă întreagă de chestiuni strategice vitale.”.
Operaţiuni suspecte în Europa
Oficialii s-au ferit să facă nominalizări dar printre partidele politice suspectate că duc o politică sub influenţa Rusiei se numără probabil: Jobbik din Ungaria (partid politic cosiderat de extremă dreaptă), Zorii Aurii din Grecia (partid politic neo-nazist), Liga Nordului pentru independenţa Padaniei din Italia care apreciază că UE şi moneda Euro sunt ,,monştri politici”, Frontul Naţional din Franţa condus de Marine Le Pen, care a primit un împrumut de 9 milioane de euro, în 2014, de la o bancă rusească şi Alianţa Europeană pentru Libertate (AEL) care promovează ,,dizolvarea” zonei Euro.
Sunt suspectate de asemenea relaţiile austriaco-ruseşti după ce au fost semnalate cazuri de cetăţeni ruşi suspectaţi de spionaj care foloseau acte de identitate austriece. Olanda pare să aibă şi ea probleme cu influenţa rusă după programarea unui referendum pentru luna Aprilie cu privire la blocarea apropierii Uniunii Europene de Ucraina. Mai mult decât atât, olandezii au fost singurii care, în ultima vreme, s-au opus deschis admiterii României în zona Schengen, ridicând chiar anumite pretenţii în legătură cu controlul traficului de mărfuri din Portul Constanţa (privit de olandezi ca un concurent comercial al Portului Rotterdam).
Conflictele îngheţate de la Marea Neagră. Două au fost deja dezgheţate!
În anul 2014, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu explica că Rusia a creat un lanţ de conflicte îngheţate în jurul Mării Negre pentru a reconstrui Uniunea Sovietică de-a lungul fostei sale graniţe cu Occidentul. Cele patru zone cu pericol latent amintite în mod obişnuit de specialişti sunt Transnistria, Oseşia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah.
La începutul lui 2014, Rusia şi-a anexat peninsula Crimeea, preşedintele Putin devenind astfel ,,primul lider după Stalin care a mărit teritoriul rus”, aşa cum aminteşte chiar James Clapper. Ocuparea peninsulei a schimbat dramatic balanţa de putere în regiunea Marii Negre datorită poziţiei strategice, punct din care Rusia îşi poate proiecta puterea până la Mediterana şi Orientul Mijlociu.
În mod cu totul neaşteptat, în urmă cu 5 zile, Azerbaidjanul şi Armenia au anunţat o acutizare dramatică a situaţiei în Nagorno-Karabah, cele două părţi acuzându-se reciproc de acţiuni militare ofensive active, au informat agenţiile de presă ruse ,,InterFax” şi ,,RIA Novosti”.
Situată într-o zonă montană din Caucazul de Sud, regiunea Nagorno-Karabakh sau Karabahul de Munte a fost ,,inventată” în anul 1987, în momentul în care Republica Sovietică Socialistă Armenească a revendicat teritorii ale Armeniei istorice dar care făceau parte oficial din Azerbaidjan. Armenii au fost sprijiniţi atunci de ruşi. În urma armistiţiului din 1994, trupele armene sunt prezente pe teritoriul Azerbaidjanului, în timp ce populaţia din regiunea Nagorno-Karabah este formată din armeni (75%) şi azeri (25%).
La ce să ne aşteptăm: Ucraina, Moldova, Georgia, Nagorno-Karabah
Şi anul acesta Rusia este determinată să stopeze pe cât posibil aspiraţiile occidentale ale Ucrainei, iar în sensul acesta Moscova va menţine o puternică influenţă asupra liderilor de la Kiev. În Moldova, aşa cum susţin şi serviciile de informaţii americane, o să avem un an în care ,,este probabil ca tulburările să continue”. Chiar ieri ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după întrevederea de la Moscova cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, a declarat că ,,Acordul de asociere şi liber schimb semnat de Moldova, în 2014, cu Uniunea Europeană a afectat în întregime relaţiile comerciale ale Moldovei cu Rusia.”. Această declaraţie vine în contextul în care, în mod evident, Rusia are interesul să intensifice presiunile asupra ţărilor din vecinătatea ei, pentru a le forţa să adere la ,,Uniunea Economică Eurasiatică” (UEE), dominată de Rusia, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kârgâzstan. În acest moment interesul declarant al Rusiei este includerea în acestă organizaţie a statelor ce fac parte din ,,Parteneriatul Estic” (Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina).
Ţintele Rusiei privind România
Legat de România este foarte probabil ca Rusia să încerce să influenţeze pe cât posibil rezultatul alegerilor de anul acesta, locale şi parlamentare, deoarece are nevoia de zădărnicire sau influenţare a unor proiecte privind domeniul militar, energetic, securitatea graniţelor şi politica privind refugiaţii sirieni, fluxurile comerciale, în special cele derulate prin Portul Constanţa şi pe graniţa Non-UE (Serbia, Ucraina şi Rep. Moldova), politica de strângere a relaţiilor cu Republica Moldova, politica din domeniul economic privind investiţiile străine în România, în mod special toleranţa la paradisuri fiscale şi investiţii directe ale Rusiei. Totodată, în ultimele luni, în presa naţională se observă o intensificare în abordarea ,,pericolului rus” sau a subiectelor pe tema ,,spionajului rusesc” derulat înainte şi după 1989 pe teritoriul României.
