Actual
Microbuzele din Constanța – stricate, vechi, arhipline. Șoferii nu emit bilete!
Published
9 ani agoon
Ani de zile am circulat cu microbuzele în Constanța. De ce am făcut acest lucru este simplu de explicat: pentru că, unele dintre ele, circulă pe trasee pe care mijloacele de transport în comun ale statului (adică autobuzele!) nu le au. Microbuzele aparțin anumitor firme de transport – sunt mijloace de transport în comun private. Am încercat să aflu din partea primăriei Constanța – unitatea care le supravegheză și le atribuie traseele – detalii referitoare la numărul de companii de transport private care operează în oraș și să obțin un punct de vedere oficial vizavi de circulația microbuzelor. Însă acest lucru a fost imposibil. La biroul Transport Local, cel care ar trebui să se ocupe în mod direct de aceste detalii care nu sunt nicidecum nesemnificative, ne-a răspuns o persoană care s-a prezentat drept femeia de serviciu!? Șefii și alte persoane de legătură se aflau, chipurile, într-o ședință. Dar femeia a dorit pentru început să știe cine sunt, ce ziar reprezint și de ce sunt interesată de activitatea de transport din Constanța. Ulterior am reușit să discut cu o altă persoană care mi-a spus că trebuie neapărat să ajung la birou și să stau de vorbă personal cu șeful ei, Liviu Pătrașcu. Dacă nu reușesc acest lucru, nu trebuie decât să trimit o cerere scrisă, la care voi primi răspuns în termen de 30 de zile, cum prevede legea! Și ne mai mirăm că lucrurile merg așa cum merg în municipiul Constanța! Cu toate aceste frecușuri din partea angajaților unei instituții a statului, am reușit să aflăm care sunt cele 3 firme de transport din Constanța.
Cum se circulă în Constanța
Foarte multe persoane circulă prin oraș cu autoturismele proprietate personală sau cu autobuzele. Ca atare, este absolut normal ca ele să nu cunoască detalii vizavi de mersul cu microbuzele. A trebuit, așadar, să mă axez strict pe concluziile pe care orice călător le trage de unul singur după un astfel de transport. Foarte, foarte rar microbuzele sunt pline doar la capacitatea lor normală. De cele mai multe ori, lumea se calcă pe picioare, și nu la modul figurat, ci efectiv! Dacă într-un microbuz sunt 16-19 scaune, doar atâția călători ar trebuie să fie transportați. Numai că șoferii circulă extrem de încet și opresc din loc în loc, după cum observă că cineva le face semn cu mâna. Nu contează că peste 100 de metri este altcineva care le face semn să oprească. Călătorii, care se calcă deja în picioare, mai suportă încă un om, dacă tot a plătit. Există trasee pentru care o călătorie costă 1 leu, foarte convenabil pentru călători, cum există și trasee pentru care se plătesc doi lei. Firește, fiecare traseu aparține altcuiva. Dacă este să facem o radiografie a circulației cu microbuzele, va trebui în primul rând să ne referim la confortul acestora. Vă imaginați că o călătorie poate dura mai bine de o jumătate de oră. Iar oamenii fac comentarii atât în mașină cât, mai ales, după ce coboară.
Opiniile călătorilor sunt tranșante
Am stat de vorbă cu mulți călători, dornică să le aflu părerea. Iată ce răspunsuri mi-au oferit:
“De foarte multe ori mi-am jurat că nu voi mai circula cu microbuzul. Este jalnic! Lumea se calcă în picioare, iar șoferii tot opresc să ia călători”.
“Este un pericol uriaș să circuli cu aceste microbuze, care sunt adevărate cotigi”, ”Toți șoferii vorbesc permanent la telefon, iar pasagerii sunt înghesuiți ca sardelele”,
“De ce ne urcăm cu toții în aceste mașini? Nu vedeti că nimeni nu cere bilete? Ideea este că de multe ori doar de noi depinde să schimbăm lucrurile ”,
“Fac de patru ani naveta cu aceste mijloace de transport și niciodată nu mi s-a dat bilet”,
“Sunt coșciuge cu motor! Oare patronii acestor firma nu sponsorizează ARR-ul, Poliția și alte structuri cu misiunea de control?”,
“Nici cartofii nu pot fi transportați în aceste condiții, darămite oamenii”. Cam asta spun călătorii. Din păcate, însă, continua să circule în aceste condiții deoarece nu au alternativă.
În Constanța circulă peste 80 de microbuze
În Constanța circulă în jur de 50 de microbuze care aparțin firmei GMS, condusă de omul de afaceri Cameliu Babinciuc, care efectuează transporturi pe cinci linii. În plus, compania de transport face trasee regulate între Constanța și Năvodari, cu linia 23, pentru care au fost desemnate 20 de microbuze. De mai bine de un an și jumătate, conducerea a decis să ia măsuri pentru eliminarea transportului fără bilete. A pus chiar anunțuri în fiecare microbuz, pe care scrie “Cine nu primește bilet, călătorește gratuit”. Ți-ai găsit să stea lucrurile așa. Cu toate că au prins mulți șoferi care nu au emis bilete de călătorie, au avut surpriza să fie apostrofați chiar de călători. Unii dintre aceștia chiar le-au luat apărarea șoferilor, spunând “Săracii, nu le ajung banii. Nu credeți că putem circula și fără bilet? ”. Surse demne de încredere ne-au spus că șpaga pe care o primesc șoferii care circulă pe aceste linii se cifrează la cel puțin 150 de lei zilnic. Eu cred însă că ei beneficiază de mult mai mulți bani. Conducerea societății GMS ne-a spus că s-ar bucura foarte mult dacă vreo instituție le-ar putea fi de folos. “Singura noastră posibilitate ar fi să îl dăm afară pe șoferul care fură. Am mai făcut concedieri, dar nici asta nu este o soluție viabilă. Este o cerere foarte mare de salariați, iar mulți dintre ei preferă să plece din țară, mai ales că au oportunități de angajare în țările europene”, ne-a declarat directorul GMS, Mirela Mihalcea. Ea ne-a mai declarat că firma pierde foarte mulți bani, tocmai din această cauză. “Știm că, de cele mai multe ori, microbuzele sunt pline, iar șoferii nu eliberează nici măcar un bilet.”, ne-a spus Mirela Mihalcea. Exact aceeași situație este și la firma Dorada SRL, care operează cu circa 30 de microbuze pe liniile 310 și 312.
GMS va cumpăra alte microbuze noi
Mirela Mihalcea ne-a spus că ultimele achiziții au fost făcute în urmă cu doi ani dar, cum s-au efectuat lucrări la drumul spre Năvodari, acest lucru a a avut urmări. “Sunt mașini de numai doi ani, dar sunt terminate din cauza drumului. Anul acesta vom mai cumpăra 15-20 de microbuze. Dar sperăm să circule în condiții normale”.
Cît timp au fost controale, șoferii au emis bilete
Controale au urmat dar nu s-a văzut nici o schimbare în bine. Nemulţumirile constănţenilor sunt mari, drept pentru care viceprimarul cu atribuţii de primar, Decebal Făgădău, a anunţat că activitatea firmelor care oferă servicii de maxi-taxi pe raza municipiului Constanţa va fi verificată. Inclusiv opririle la întâmplare, care îngreunează traficul rutier şi reduc drastic numărul călătorilor care optează pentru autobuzele RATC, se vor afla în atenţia comisiei de control, formată Poliția Rutieră, Autoritatea Rutieră Română, Registrul Auto Român și ISCIR.
Și au fost controale, atât pe 4 martie a.c., cât și la începutul lunii aprilie. Ce-i drept, în acele zile, adică vreo două-trei zile, toți șoferii au emis bilete de călătorie pentru oricine urca în microbuz. Și toți au vorbit non-stop la telefon, pentru a afla de la colegi pe unde sunt organele de control, pe cine au amendat acestea și cum stau lucrurile. Dar … cum toate minunile țin doar două zile, nici de această dată nu s-a schimbat nimic! O să mai avem răbdare, dar nu știm câtă…
Comentarii pe Facebook
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!