Societate
Președintele CJ Constanța: “Solicit public firmelor să nu mai blocheze licitațiile proiectelor”
Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța și Paul Stănescu, vicepremier în cadrul Guvernului condus de Viorica Dăncilă au semnat contractele pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” și „Salvarea și punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu”.
Proiectele sunt derulate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Pe rând, lucrările ce urmează a fi efectuate la Muzeul de Istorie se ridică la valoarea de 19.521.820,91 lei, contribuția Consiliului Județean Constanța fiind de 501.151,66 lei.
Principalele lucrări vizează restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentului istoric prin realizarea mai multor lucrări, respectiv: lucrări de arhitectură exterioară la fațade și acoperiș, revitalizarea zidăriilor de piatră și cărămidă, a bolților cu degradări, lucrări de restaurare interioare la spațiile boltite și la componentele artistice ale salilor de frescei din aula “Adrian Rădulescu”, lucrări de intervenție structurala, lucrari de instalatii, dotari interioare – instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție – și dotări pentru expunerea și protecția patromoniului cultural mobil și imobil.
Cel de-al doilea proiect semnat are valoarea de 6.419336,47 lei, contribuția beneficiarului rificându-se la suma de 1.239.980,58 lei.
Lucrările constau în: conservarea, restaurarea și protejarea cavoului hypogeu pin reconstituirea picturii murale din interiorul mormântului, refacerea arhitecturii mormântului și realizarea unei structuri de protecție prin asigurarea unui climat care să permită conservarea, realizarea unei construcții anexe formată din punct de informare și corp anexă care să găzduiască instrumentele de prezentare și interpretare ale monumentului și care să asigure toate utilitățile administrative necesare, amenajarea peisagistică a obiectivului conex aferent obiectivului de patrimoniu, asigurarea dotărilor pentru expunerea, protecția și punerea în valoare a monumentului.
“Astazi este o zi importanta pentru viata culturala a judetului nostru. La numai o saptamana de cand am semnat contractul de finantare pentru Restaurarea, conservarea, amenajarea si punerea in valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, am semnat o noua finantare de peste 5,7 milioane de euro pentru inca doua monumente reprezentative ale judetului nostru. Multumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca aceste proiecte sa se realizeze si ma bucur sa stiu ca in timpul mandatului meu am reusit o asemenea performanta. In maximum 4 ani, judetul Constanta va avea patru monumente reabilitate si modernizate la standarde internationale, fapt ce va impulsiona si turismul in Dobrogea” a declarat presedintele Consiliului Judetean Constanta, Marius Horia Tutuianu. Proiectele au ca principal scop reabilitarea/modernizarea monumentelor istorice. Vor fi executate lucrari de reparatii si de restaurare a cladirilor. De asemenea, vor fi construite noi puncte de informare turistica si vor fi achizitionate echipamente si dotari moderne. Urmatoarea etapa o reprezinta intocmirea caietului de sarcini si demararea procedurilor de implementare. Multumesc echipei CJC pentru ca impreuna am reusit sa accesam, intr-un timp record, finantarea de care aveam nevoie. Ma bucur sa stiu ca in maximum 4 ani, judetul Constanta va avea patru monumente reabilitate si modernizate la standarde internationale”, a declarat Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța.
Cu această ocazie, șeful administrației județene a lansat un apel public către reprezentanții societăților comerciale care se înscriu la licitațiile organizate pentru proiecte să nu mai blocheze derularea lor.
“Solicit public firmelor care se înscriu la licitațiile organizate de noi pentru proiecte să nu le mai blocheze. Îmi doresc ca împreună să reconstruim cultura în județul Constanța și asta pentru că mai avem multe proiecte pe care le avem în vedere spre derulare. Pe scurt: doresc ca aceste proiecte să nu fie blocate de tot felul de contestații. Solicit, în același timp, înțelegere din partea tuturor și să nu uităm că aceste proiecte sunt în beneficiul cetățeanilor, al tuturor constănțenilor.”, a completat Horia Țuțuianu.
“Constanța este o prioritate”
Prezent la Constanța pentru a semna documentul din partea Guvernului României, vicepremierul Paul Stănescu a vorbit despre Constanța ca despre al doilea mare oraș al țării, după București, dar și despre nevoia de investiții din județul nostru.
“Constanța este al doilea mare oraș al României, după municipiul București și nevoia de investiții este majoră. Constanța are nevoie de investiții. De fiecare dată când aveți o problemă, am discutat cu președintele Consiliului Județean și am căutat soluții împreună. De asemenea, discut probleme legate de județul Constanța cu senatorul Nicolae Moga. Constanța este o prioritate pentru noi”, a spus vicepremierul Paul Stănescu.
Muzeul de Istorie proiectat ca Palat administrativ între 1912 și 1921
Sorin Colesnuiuc, directorul Muzeului de Arheologie Constanta, a făcut o prezentare a istoriei clădirii în care își desfășoară activitatea instituția pe care o coordonează.
Astfel, aflăm că această clădire, în care se află astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a fost proiectată ca Palat Comunal de arhitectul Victor Ștefănescu și a fost construită, sub îndrumarea sa, în perioada 1912 – 1921.
“Este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectonic, construită în stil neoromânesc. Piatra de fundație a fost așezată în ziua de 22 mai 1912 de Principele Ferdinand, moștenitorul tronului României, care a semnat actul comemorativ alături de: Episcopul Nifon, Constantin Pariano, Primarul Titus Cănănău şi alţi consilieri. Proiectul prevedea o fundație de 3-4 m adâncime, însă stratul de pământ solid a apărut la adâncimea de 17 m, astfel că fundația are acum 17 m. Costurile ridicate ale construcției au dus la oprirea lucrărilor în anul 1913; în anul 1914 acestea au fost reluate, iar la începutul Primului Război Mondial lucrările au fost din nou oprite. După sfârșitul războiului lucrările au fost din nou reluate, iar în ziua de 17 iulie 1921 a avut loc inaugurarea Palatului Comunal. Sala mare de la etajul I a fost pictată în perioada 1966 – 1968 de pictorii Niculina Dona Delavrancea şi Gheorghe Popescu. În ziua de 25 decembrie 1977, clădirea a fost inaugurată ca sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. În prezent, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este cel mai mare și cel mai important muzeu din Dobrogea, cu un patrimoniu ce numără peste 400.000 de bunuri culturale, datate din preistorie până în secolul al XX-lea”, a spus Sorin Colesnuiuc.
În ceea ce privește Mormântul Hypogeu, directorul Muzeului de Istorie din Constanța spune că a fost descoperit în ziua de 25 februarie 1988, cu prilejul unor lucrări edilitare realizate în perimetrul necropolei tomitane.
“Intrarea în mormânt este prevăzută cu dromos (culoar de acces), iar dimensiunile camerei funerare sunt: 2,80 X 2,30 X 2,05; Tencuiala din interiorul mormântului a fost acoperită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Pe peretele nordic este pictat un banchet funerar la care participă cinci persoane, iar doi servitori toarnă vin celor așezați la masă; pe masă se află un platou cu pește și coșulețe de pâine. Pe peretele vestic este pictat un iepure mâncând struguri și patru potârnichi alături de o cupă, iar pe peretele estic sunt două păsări care ciugulesc dintr-un coș. Pe peretele sudic, deasupra intrării în cavou, sunt pictați patru porumbei și motive vegetale;
Toate aceste reprezentări cuprind numeroase simboluri creștine, fapt ce demonstrează că cei înhumați au fost creștini. În mormânt au fost descoperite patru schelete în poziție întinsă, cu capul spre vest, un schelet adunat în stânga intrării și un schelet de copil depus într-o amforă, în dreapta intrării. Ca obiectele funerare au fost descoperite: mărgele, brățări și un unguentariu. Mormântul a fost construit în prima parte a secolului al IV-lea p.Chr. și a fost utilizat pentru înhumări succesive până la începutul secolului al V-lea”, explică Sorin Colesnuiuc.
