Published
9 ani agoon
Alegerile de duminică au trecut cu mari emoții pentru candidații la primării, la consiliile locale, dar și la Consiliul Județean Constanța. Rezultatele acestui scrutin au fost dure pentru unii, mulțumitoare pentru alții și devastatoare prin prezența la vot pentru majoritatea locuitorilor. Procentual, cei mai mulți alegători au fost în localitatea 23 August, acolo unde primarul liberal a câștigat cu un scor nimicitor: 96,3%. Cred că mulți candidați și-ar fi dorit un scor mai mare decât 50%, dar puțini au reușit acest rezultat, semn că lumea fie nu a fost hotărâtă, fie nu a avut încredere deplină în respectivul om.
Iată rezultatele globale pentru funcția de primar:
Iar primarii aleși pe data de 5 iunie 2016 (cu excepția orașului Cernavodă, unde numărătoarea voturilor s-a încheiat pe data de 6 iunie) sunt în municipiile și orașele județului următorii:
Adică, din 12 orașe și municipii, PNL este pe primul loc la fotoliile câștigate pentru funcția de primar, pentru că a câștigat șase mandate. PSD a obținut doar patru fotolii de primar, ALDE a obținut un mandat, iar Valentin Vrabie a fost independentul care a câștigat primăria Medgidia. Dar, cu tot numărul de mandate obținut, în ceea ce privește numărul de locuitori cu drept de vot, PSD a obținut cea mai mare victorie, pentru că în municipiul Constanța locuiesc și au drept de vot 268.722 persoane, în Băneasa sunt 4297 de alegători, în Murfatlar sunt 9321 de alegători, iar în Năvodari numărul acestora este de 34.218!
Iar în comunele din județul Constanța avem următorii primari:
În comune contează omul, nu partidul
Este foarte important de precizat faptul că în multe localități ale județului rezultatul alegerilor a fost o adevărată surpriză, iar primari au ieșit alți candidați decât cei care se preconizau că vor conduce destinele localității. Dacă în municipiile județului a fost ales mai mult partidul din care proveneau candidații, în orașele mai mici și, în special, în comune, omul a fost votat. Pentru mulți alegători nici nu a contat partidul pe care candidatul îl reprezenta, ci a fost foarte importantă imaginea respectivului, felul său de a fi și de se ști organiza. Nu se poate face o comparație între Constanța și comuna 23 August, de exemplu. La Constanța fiecare dintre candidați avea și are în continuare mii de oameni care îi cunosc personal. Dar de asemenea, fiecare dintre ei avea alți zeci de mii de oameni care ar fi trebuit să meargă la vot, oameni pe care nu îi cunoșteau, nu le știau problemele și neajunsurile. Astfel, în orașele mari campania s-a făcut la nivel global. Însă în toate comunele județului, candidații au fost foarte ocupați să-și facă o campanie cât mai încărcată de întâlniri, de stat la povești, de explicat ce și cum. Acest lucru a fost mai puțin valabil în comunele mari, care au primari de 3-4 mandate, oameni care au muncit și care au fost realeși fără ezitare de către cei prezenți la urne. Pentru că, dacă veți privi partiedele din care provin primarii vechi ai judeului, veți avea surpriza să constatați că au cam trecut prin multe dintre ele. Și, ca să înțelegeți cât mai bine ceea ce vreau să spun, am să vă aduc în atenție primarul comunei 23 August, liberalul Mugur Mitrana. El a avut un succes răsunător, a câștigat primăria cu 96,3%. Dar puțină lume își mai amintește faptul că el a fost membru al Partidului Democrat, dar și al PSD, ca mai apoi să devină primar liberal. De aici rezultă o singură concluzie: dacă omul este gospodar și face lucruri utile pentru comunitatea din care provine, este ales ca primar indiferent din ce partid face parte. El este votat de majoritatea alegătorilor pentru tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului, indiferent din ce formațiune politică a provenit. Mai sunt și exemple de primar consecvenți unui anumit partid, și l-am prezenta aici pe primarul comunei Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni, care este un liberal convins. Cum este și Mariana Gâju, primarul PSD al comunei Cumpăna.
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!