Exclusiv
Cât de neruşinată e lista ruşinii publicată de Teodosie
Arhiepiscopia Tomisului este în alertă cu privire la riscul apariţiei unor secte sau schisme religioase. În acest sens, săptămâna trecută, instituţia bisericească a dat publicităţii o listă a preoţilor caterisiţi (excluşi din preoţie, în urma unor procese susţinute în faţa Consistoriului Eparhial – instanţa de judecată bisericească), atrăgând atenţia că „unii dintre aceştia continuă să oficieze slujbe religioase, înşelând astfel conştiinţa religioasă a credincioşilor, care apelează la ei necunoscând adevărata lor situaţie canonică.”. Aproape toate ziarele din Constanţa, dar chiar şi unele televiziuni naţionale, s-au pretat să publice acest comunicat, deşi câteva detalii pe larg cunoscute în mediul clerical arată că „lista ruşinii” este în sine o „înşelăciune”.
În primul rând, pe lista lui Teodosie se află şi o persoană decedată, respectiv fostul preot Carmocan Pascu. În mod evident, prezentarea situaţiei canonice a mortului nu are nicio utilitate pentru scopul declarat. În al doilea rând, pe lista ruşinii figurează doi preoţi care, deşi au fost caterisiţi de Consistoriul Eparhial al lui Teodosie, au fost achitaţi în recurs, la Consistoriul Mitropolitan de la Bucureşti, sub semnătura Patriarhului Daniel, şeful ierarhic al arhiepiscopului tomitan. Deşi declaraţi în mod irevocabil nevinovaţi, cei doi preoţi, pe numele lor Traian Chircu şi Marius Mustaţă, sunt în continuare făcuţi de râs de Teodosie, cel căzut în pretenţii la instanţa bisericească de recurs. Un al treilea preot, respectiv George Ciulei de la Cernavodă, deşi a fost caterisit la Constanţa, a formulat recurs la Patriarhie, care se judecă în momentul de faţă. Deşi situaţia sa canonică nu a fost stabilită definitiv, Teodosie îl trece şi pe acesta la grămadă cu ceilalţi.
Caterisirea preotului cu har de la Mangalia, o făcătură de ultimă speţă
Caterisirile de la Constanţa, ordonate de Teodosie, au fost denunţate de cei loviţi de ele drept mascarade orchestrate de ierarh cu scopul de a pune mâna pe parohii şi de a numi acolo alţi preoţi fără niciun merit în ctitorirea lăcaşurilor sau în consolidarea comunităţilor de credincioşi.
Traian Chircu a fost preot militar la Mangalia, cu gradul de colonel, păstorind cu har o comunitate religioasă care s-a mobilizat financiar să construiască aşezământul religios, să aducă de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol un important obiect cultic în procesiune – respectiv Brâul Maicii Domnului, şi să atragă la slujbele duminicale mai mulţi enoriaşi decât cei care păşeau în Catedrala Arhiepiscopală de la Constanţa. Totul a fost minunat, până când Teodosie l-a trimis într-un control inopinat pe inspectorul biserical Neculai Poalelungi, un personaj care îl snopise în bătaie pe preotul Zisu de la Biserica din Viile Noi. Bătăuşul nepedepsit de niciun consistoriu a descoperit nişte lipsuri fabuloase la candele şi lumânări, astfel că Teodosie l-a trimis pe Chircu în faţa instanţei de judecată internă, din subordinea sa, care era condusă de preotul Adrian Vasile, implicat într-un accident auto cu victimă, la Valu lui Traian. Caterisit la Constanţa, preotul Chircu şi-a căutat dreptatea la instanţa bisericească superioară, de la Patriarhie, acolo unde a câştigat irevocabil împotriva lui Teodosie. Din încredinţarea Patriarhului, la acest moment, Traian Chircu slujeşte ca preot într-o biserică din aria Mitropoliei Clujului, deşi, concomitent, figurează pe lista ruşinii de la Constanţa, ca preot caterisit.
Preotul Mustaţă, caterisit că a semnalat nereguli. Teodosie a plănuit să-l bage la puşcărie
Marius Mustaţă a fost preot paroh şi protopop de Băneasa. Având darul vorbirii şi exemplul implicării personale, preotul a reuşit să strângă în jurul său o frumoasă comunitate şi să modernizeze aşezământul de cult, pe care îl luase aproape în paragină. În apogeul misiunii sale, fără a i se imputa nimic, a fost mutat ca preot secundar la Valu lui Traian, apoi la Corbu de Sus. Convins că i s-a făcut o nedreptate, preotul a scris un memoriu Patriarhului Daniel, în care a relatat situaţia sa personală, dar şi neregulile duhovniceşti şi financiare din Arhiepiscopia Tomisului. Aflând de memoriu, Teodosie l-a trimis cu grabă în faţa Consistoriului, acuzându-l de denigrare, de împărtăşire sub influenţa medicamentelor (o aspirină atât de păcătoasă!!!) şi de gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti, în baza unui raport întocmit de Poalelungi, acelaşi bătăuş care a vrut să-l termine şi pe Traian Chircu. Caterisit la Constanţa, Mustaţă a făcut recurs la Patriarhie, fiind absolvit de orice acuzaţie, după ce a probat cu acte că banii imputaţi ca lipsă au fost cheltuiţi la aşezământul monahal-tuistic de la Dorna Arini, dezvoltat de Teodosie pe terenul moştenit de la părinţii săi, în beneficiul final al unei fundaţii personale. Înţelegând că va pierde procesul de la Patriarhie, Teodosie s-a gândit să-l bage la puşcărie pe Mustaţă, formulând împotriva acestuia o plângere penală pentru delapidare. Un procuror controversat l-a trimis în judecată pe preot, pe motiv că folosirea banilor bisericii pentru altul (în speţă pentru Teodosie) se cheamă tot delapidare. Cum delapidarea este definită de codul penal drept fapta funcţionarului public, procurorul, într-un exces de genialitate, a proclamat că preotul este funcţionar public. De asemenea, lui Mustaţă i s-a imputat încălcarea statutului BOR, care nu era în vigoare la data comiterii prezumtivelor fapte, în baza unei hârtii inventate de Teodosie, care indica în mod vizionar articole din Statut, cu ani buni înainte ca acesta să existe fizic.
Deşi au trecut şapte ani de la debutul acestei poveşti halucinante, procesul penal nu s-a încheiat nici în momentul de faţă. Însă procesul bisericesc, reamintim, s-a terminat prin constatarea irevocabilă a nevinovăţiei sale. Cu toate acestea, Mustaţă nu a fost reintegrat în slujirea preoţească, numele său fiind trecut pe o listă de aşteptare, până la finalizarea procesului penal.
Cum a pus Teodosie mâna pe biserica din parcul Tăbăcărie
Cazurile de caterisiri controversate sunt multe. Însă nu putem să nu trecem în revistă şi excluderea celui mai cunoscut preot constănţean, Nicolae Picu, cel care a ctitorit prin asociaţia sa religioasă biserica maramureşeană Sfântul Mina de pe malul lacului Tăbăcărie şi aşezământul social Arca. În anul 2013, Teodosie a intabulat cele două imobile în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, pretinzând că le-a dobândit prin sfinţire (busuiocul face minuni!), după care a pus stăpânire pe ele cu ajutorul Jandarmeriei. Ierarhul l-a caterisit pe preotul Picu şi a adus în locul său nişte preoţi lipsiţi de har, care au reuşit să pună capac fenomenului religios de la Sfântul Mina. Ulterior, asociaţia religioasă a părintelui Picu a câştigat în instanţă clădirea centrului social Arca. La momentul de faţă, Nicolae Picu îşi desfăşoară aici întreaga misiune de credinţă. Aşa cum era de aşteptat, enoriaşii l-au urmat pe preotul a cărui carismă îi atrăsese spre biserică. De altfel, acest fenomen îl îngrijorează pe Teodosie şi i-a dat ghes să glăsuiască în comunicatul său despre pericolul unor schisme religioase la Constanţa, fără să explice că întreaga situaţia este rodul caterisirilor controversate.
O parte din caterisiţi s-au declarat autonomi
Alţi preoţi caterisiţi de Arhiepiscopia Tomisului au ales deja calea de a activa în cadrul Mitropoliei Autonome după Calendarul Vechi – Episcop Gherasim. Este cazul lui Ştefan Popa (de la Topraisar), Costică Antoche (de la Parohia Sf. Ştefan – Gară, care se ocupase şi de pelerinajele Arhiepiscopiei, de care au beneficiat de-a lungul timpului mii de enoriaşi), Vasile şi Ciprian Guriţă (de la Eforie). Mitropolia Autonomă este o asociaţie religioasă, legal constituită, care deja s-a extins la nivel naţional. În judeţul Constanţa, aşa cum ne-a declarat protopopul autonom Vasile Guriţă, asociaţia are patru lăcaşe de cult. La inaugurarea bisericii din comuna Mihail Kogălniceanu, în anul 2014, ar fi participat 1.300 de persoane. Mitropolia Autonomă a început construirea unui schit de maici în Constanţa, în cartierul Viile Noi, acolo unde se va clădi, pe viitor, potrivit planurilor existente, şi un centru social pentru persoanele nevoiaşe. 15 preoţi şi absolvenţi de studii teologice au trecut la autonomi.
În trecut, Vasile Guriţă a fost preot ortodox la Eforie Nord, coordonând ctitorirea catedralei oraşului. La un moment dat, Teodosie i-a reproşat că în biserică se aflau bănci şi nu scaune, motiv pentru care l-a degradat la rangul de preot secundat, acordând şefia lăcaşului de cult unui preot adus din altă parte. Fiul lui Guriţă, care era preot secundar la Eforie, a fost detaşat la Ţibrinu, un sat aproape părăsit, fără a i se imputa vreo vină. Cei doi au criticat deciziile, iar Teodosie i-a trimis în judecata Consistoriului pentru neascultare, caterisindu-i în lipsă. Băncile din biserica de la Eforie se află şi acum la locul lor, ceea ce probează că acestea jucaseră rolul nodului în papură.
Puşcăriaşii şi beţivii care nu fac de râs Arhiepiscopia
În timp ce sugerează că aceşti preoţi fac biserica de râs şi contribuie la riscul de apariţie a sectelor şi schismelor religioase, arhiepiscopul Teodosie continuă să considere că persoane cu fapte grele la activ merită cinstea de a fi promovate în parohii importante şi în posturi de conducere ale Arhiepiscopiei. Valeriu Roman, beţivanul care a provocat un accident auto în urmă cu patru ani, în timp ce avea o îmbibaţie alcoolică în sânge aproape de comă, cel care s-a făcut de râs în ştirile difuzate de posturi importante de televiziune tot întebându-se „dar ce caut eu aici?”, ei bine acest specimen nu face de râs Biserica Ortodoxă. Roman slujeşte ca preot la Biserica Adormirea Maicii Domnului, din vecinătatea Tomis Mall. Dosarul penal al beţivanului iresponsabil zace nelucrat la parchetele prea ocupate să-i trimită în judecată pe preoţii caterisiţi de Teodosie.
https://www.youtube.com/watch?v=kJICSu-EuVM
Preotul Vasile Tican slujeşte la Cimitirul Central, cu toată cinstea, deşi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fraudă. Preotul Manda de la Cotu Văii ispăşeşte o condamnare de un an şi şase luni la penitenciar, pentru conducerea autoturismului în stare avansată de ebrietate, însă numele său nu se găseşte pe lista ruşinii. Un alt preot de la Cotu Văii, Valentin Petrea, zace şi el în puşcărie, după ce s-a dovedit că angajase la parohia sa o mulţime de persoane, pentru a lua credite bancare pe numele lor şi a-şi însuşi banii. Angajările nu se puteau face fără acordul lui Teodosie. Petrea era, totodată, administratorul magazinelor de cult bisericesc de la Arhiepiscopia Tomisului. Nici numele acestuia nu se găseşte pe lista ruşinii.
Singurul preot puşcăriaş de pe lista ruşinii publicată de Teodosie este Gabriel Bucică. În 2013, pe când slujea ca misionar la Catedrala Arhiepiscopiei, acest Bucică a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de etonobotanice. Deşi l-a pus pe lista ruşinii, Teodosie l-a ajutat pe Bucică să scape mai repede de „pârnaie”, coordonând ştiinţific două cărţi semnate de canalie. Ca autor de carte, traficantul prafurilor care au nenorocit atâtea familii, era expert în „importanţa familiei după legea mozaică”. Iar Teodosie îl gira, din rangul său de decan al Facutăţii de Teologie din Constanţa. Axinte Cezar, despre care presa a relatat în trecut că a avut legături cu reţeaua de cămătărie Aldea de la Constanţa, a fost hirotonit de Teodosie şi urcat în scaunul de şef al oficiului juridic al Arhiepiscopiei. Axinte a primit binecuvântarea ierarhului de a realiza o emisiune spirituală la un post de televiziune din Constanţa, în locul lui Anghel Dincu, după ce s-a dovedit că cel din urmă fusese colaborator al sinistrei Securităţi. În sfârşit, bătăuşul Poalelungi continuă să-i controleze pe preoţi la lumânări (nota bene: se aude că nu-i mai loveşte cu pumnii şi picioarele), iar Adrian Vasile continuă să-i judece (inclusiv pe cei care, ca şi el, au produs accidente auto cu victime; pe el nu se poate judeca, întrucât ar fi în conflict de interese!!!).
Teodosie ar trebui să fie pe lista ruşinii
Mult prea multe fapte din trecut arată că pe lista ruşinii ar trebui să se afle chiar arhiepiscopul Teodosie. Acesta a fost filmat de jurnaliştii de la România Liberă în timp ce lua şpagă. Unul din jurnalişti pretinsese că vrea să ajungă preot paroh la Eforie Nord, însă neavând studiile necesare, Teodosie l-a ajutat să se înscrie la Facutatea de Teologie de la Ovidius cu acte antedatate. Timp de doi ani de zile, Teodosie a fost urmărit penal de DNA, dosarul său fiind clasat în baza unor sofisme ruşinoase.
De asemenea, presa românească a scris kilometri de texte despre modul în care a ridicat acesta, cu banii bisericii de la Constanţa, complexul monastic-turistic de la Dorna Arini, pe care l-a trecut în patrimoniul unei fundaţii personale. Devalizarea fermei Nazarcea, pe care a primit-o pe moca de la stat, printr-o hotărâre ilegală dată de Adrian Năstase, este la fel de cunoscută opiniei publice, ca să mai insistăm asupra ei. La fel şi angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea, în anul 1987, despre care declara recent că a fost un act de patriotism. Cu toate acestea, Teodosie nu este pe lista ruşinii. El nu face de râs Biserica!
