Doctorul Adrian Bîlbă împărtășește cunoștințele sale în materie de astronomie cu toți cei care vizitează Planetariul din Constanța. Știința este cu mult mai impresionantă atunci când cineva din domeniu îți vorbește despre stele și despre cum se formează supernova. De aici, și intenția conducerii Complexului Muzeal de Științe ale Naturii de a ține o lecție deschisă la Planetariu.
“Stelele neutronice sunt niște stele caudate, care rezultă din degradarea altor stele, foarte mari. Dacă o stea este de 8-20 de ori mai mare decât soarele nostru, are o viață mai scurtă. Arde mai repede combustibilul și explodează într-o supernova.(…) În cele câteva milisecunde finale ale unei supernove, ceea ce nu a apucat să se organizeze atomic, rămâne într-un nucleu. Acel nucleu, cu o presiune foarte mare și o gravitație foarte mare, dacă are dimensiunea între și 1,4 și 2,8 din volumul solar și masa solară, se formează o stea neutronică. Steaua neutronică este o stea cu neutroni. Atomul are pe lână protoni și neutroni. Din punct de vedere al unei stele neutronice, noi suntem un fel de vid ușor poluat. Atomii care ne compun, au nucleu și o zonă exterioară pe care gravitează electronii. Nucleul este, ca dimensiune și ca spațiu, echivalentul a o mărgică pe un teren de fotbal. Terenul gol este terenul de fotbal, iar partea plină este acea mărgică. În acea mărgică avem și protonul și neutronul, sau protonii și neutronii, depinde de cât de mare este masa atomică. Într-o stea neutronică rămân doar neutronii rezultați din strivirea protonilor de electroni, ceea ce nu se întâmplă decât la presiuni foarte mari și această presiune generează neutroni care stau înghesuiți unul lângă altul. Gândiți-vă cum un teren de fotbal ar fi plin de mărgele, la cub. Nu doar pe orizontală, ci și în picioare. Asta este structura unei stele neutronice. Această stea neutronică are niște greutăți, niște forțe gravitaționale incredibile. Un centimetru cub, un zar, este la fel de greu ca și Munții Carpați. Dacă ar fi lăsat pe Pământ, ar trece imediat dincolo”, a explicat doctorul Adrian Bîlbă, directorul CMSN Constanța.
De asemenea, în cadrul evenimentului organizat pentru toți cei care sunt interesați de astronomie, doctorul Bîlbă a vorbit și despre diferențele dintre felul în care greutatea este percepută pe pământ și pe alte planete sau pe o stea.
“Eu am 77 de kilograme. Pe o stea neutronică am câteva trilioane de tone. De o sută de milioane de ori decât am pe Pământ. Bineînțeles că sunt stele neutronice diferite și greutatea variază. Această stea neutronică are așa puternică gravitație, așa o puternică forță magnetică încât la o sută de mii de kilometrii ne-ar goli cardul de bani. De miliarde de ori mai mare decât al Soarelui. Stelele neutronice se învârt foarte repede. De câteva ori pe secundă. Pulsarii, de câteva ori pe milisecundă. Învârtindu-se atât de repede, câmpul magnetic atât de puternic, fac ca lumina care pleacă de acolo de la acea stea neutronică să plece în fascilcule. Uneori, stelele neutronice au și unele întâmplări. Ca de exemplu să le bubuie scoarța care este sticloasă și să producă un fascicul de radiații gamma sau X. Un fascicul de radiații care să genereze niște modificări importante. S-a întâmplat în 2004, când toți sateliții au înebunit. Era vorba de o stea neutronică aflată la 50 de milioane de ani lumină. Cam la jumătatea diametrului galaxiei noastre. Magnetarii, atât de mare putere magnetică au încât, până la găurile negre, nimic nu se compară cu ele. Este o stea atât de puternică încât fluxul magnetic al acestei magnetar poate fi letal pentru planeta noastră dacă cumva vre-un eveniment orientat în direcția noastră”, a explicat Adrian Bîlbă.
Mai multe detalii, găsiți și în interviul pe care doctorul Bîlbă l-a acordat pe această temă:
Cei interesați trebuie să știe că Planetariul din Constanța poate fi vizitat în fiecare zi. Un bilet de intrare, în această perioadă, costă 4 lei pentru adulți și un leu pentru elevi și studenți.
