Politica
Primarii de orașe bat cu pumnul în masa ministrului de Finanțe. Vor mai mulți bani!
Cu bugetele mult diminuate, ca urmare a strategiei guvernamentale din acest an, primarii de orașe se revoltă și cer Executivului mai mulți bani. Potrivit unui comunicat al Asociației Orașelor din România, situaţia bugetelor este dezastruoasă pentru mai mult de jumătate dintre oraşe, dificilă pentru un sfert dintre acestea şi mulţumitoare pentru celălalt sfert.
„Conform legii bugetului de stat pe anul 2019, gruparea oraşelor după valoarea bugetului de funcţionare (care cuprinde veniturile proprii estimate + 60% din impozitul pe venit + TVA pentru echilibrare), fără să luăm în calcul sumele pentru acoperirea indemnizaţilor însoţitorilor persoanelor cu handicap, este următoarea: 56 de oraşe au alocate sub 800 lei/locuitor; 59 de oraşe au alocate între 800 şi 1.000 lei/locuitor; 31 de oraşe au alocate între 1.000 şi 1.200 lei/locuitor; 27 de oraşe au alocate între 1.200 şi 1.400 lei/locuitor; 43 de oraşe au alocate peste 1.400 lei/locuitor“, se arartă într-un comunicat al AOR.
Ţinând cont de faptul că, în ultimii ani, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative și îngrijoraţi de faptul că sunt duşi cu vorba, mâine, 17 iulie 2019, la întâlnirea cu ministrul Eugen Orlando Teodorovici, pe tema rectificării bugetare care se va face peste câteva săptămâni, reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România îi vor solicita demnitarului o serie de măsuri, care să ducă la redreseze primăriile.
„În procesul de rectificare a bugetului nu se vor putea diminua sumele alocate prin legea bugetului de stat pe anul 2019 pentru nicio unitate administrativ-teritorială, pricipiul fiiind acordarea unor sume în plus care să asigure îndeplinirea măsurilor enumerate în continuare. Alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoțitorilor și indemnizațiilor persoanelor cu handicap și salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Alocarea sumelor de care bugete locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60% şi cel de 41,75% – din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019. Alocarea pentru unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019 şi la sumele corespunzătoare unei cote de 60% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, să asigure un buget minim de funcţionare corespunzător sumei de 1.400 lei/locuitor/an, dar nu mai puțin de: a. 6 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de sub 5.000 de locuitori; b. 8 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de la 5.001 la 10.000 de locuitori; c. 15 milioane lei/an/oraș, pentru oraşele cu un număr de locuitori de peste 10.000 de locuitori. Asigurarea unor bugete minime de funcţionare pentru anul 2019, care să nu fie mai mici decât maximul bugetelor minime de funcţionare din anii 2015, 2016, 2017, 2018. Menționarea în acest act normativ a sumelor care vor fi atribuite pentru fiecare comună, oraș, municipiu și județ, așa cum s-a făcut în legea bugetului de stat pe anul 2018“, sunt principalele revendicări ale primarilor de orașe.
De asemenea, pentru rezolvarea urgentă a problemelor cu care administraţiile publice locale se confruntă, AOR îi va mai solicita ministrului suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru orașe, constituirea în cadrul bugetului de stat a unui fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor și realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunțarea la sistemul de organizare cu unități administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unități administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.
