Exclusiv
Cazul Sibioara. De ce nu depun plângeri penale prefectul Constanței și primarul din Lumina
Moartea căprioarei, în variantă administrativă! Prefectul județului Constanța și primarul din Lumina așteaptă pasivi ca niște persoane fizice să împuște daune consistente de la instituțiile lor. Situația ar putea avea un remediu, dacă cei doi ar depune plângeri penale la procurorul general al României sau la DNA Structura Centrală, prin care să denunțe o ilegalitate care stă la baza obținerii de daune.
Ne-am referit mai sus la retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara, comuna Lumina. Cumpărată în 2005, cu patru milioane de euro, de o companie a omului de afaceri Grigore Comănescu, cariera de la Sibioara a fost ciuntită printr-o hotărâre judecătorească din 2008. În anul menționat, Tribunalul Constanța a dispus retrocedarea unui teren de 20 de hectare către niște persoane fizice reprezentate de avocatul Ionel Hașotti, un mare specialist în retrocedări controversate. Șase din cele 20 de hectare se suprapun peste cariera de la Sibioara. Articolul 4 din Legea 1/2000 interzice retrocedarea terenurilor pe care se desfășoară activități de exploatare minieră. Era și cazul celor șase hectare de la Sibioara, care erau incluse în exploatare minieră intensivă încă din anul 1965, fiind menționate în licența minieră înnoită, ultima oară, în anul 2001. Însă avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatație de carieră de piatră” pe terenul revendicat. Pe baza acestei minciuni ordinare, terenul minier oprit prin lege de la retrocedare a fost retrocedat, ca parte din lotul agricol de 20 de hectare.
Moștenitoarele și avocatul lor
Retrocedarea obținută în această manieră de avocatul Ionel Hașotti a creat mari probleme la nivel administrativ. Prefecții care s-au succedat în funcție au fost ca între ciocan și nicovală, având de ales fie să respecte legea care interzice retrocedarea carierelor, fie să respecte hotărârea judecătorească dispusă prin fraudă la lege. Pe fondul acestei dileme ucigătoare, propunerea de atribuire a terenului către clienții lui Hașotti s-a materializat abia în anul 2016, prin emiterea unui titlu de proprietate. Însă din 2013, clienții lui Hașotti au deschis un proces împotriva comisiilor de fond funciar de la Prefectură și de la Primăria Lumina, în care au cerut daune materiale pentru lipsa de folosință a terenului, în valoare de jumătate de milion de euro. Un expert minier de la Târgu Jiu a confirmat această sumă, astfel încât instanța de fond, de la Judecătoria Constanța, a obligat Prefectura și Primăria Lumina să plătească în solidar jumătate de milion de euro în beneficiul clienților lui Hașotti.
Terenul retrocedat (chemarul roșu) se suprapune peste 6 hectare din carieră, continuând pe capete cu funcțiuni agricole mult mai întinse.
Sub presiunea daunelor imense dispuse pe fondul procesului, Prefectura a emis, în iunie 2016, titlul de proprietate la care am făcut referire mai sus. Însă, concomitent, instituția a declarat recurs la Tribunalul Constanța, în procesul de daune. În calea de atac, s-a demonstrat că expertul din Valea Jiului a vrut să le umple nejustificat buzunarele clienților lui Hașotti. El calculase lipsa de folosință a celor 6 hectare de carieră pe baza unor comparabile din domeniul petrolului și gazelor. Din cauza acestui viciu fundamental, expertiza a fost anulată și apoi refăcută cu totul. La sfârșitul lunii iunie 2019, Tribunalul s-a pronunțat prin hotărâre irevocabilă. Instanța de recurs a obligat cele două comisii de fond funciar să achite în solidar daune de peste 140.000 de euro clienților lui Ionel Hașotti. Vorbim aici de daune materiale pentru lipsa de folosință a terenului miner, cuantificate la 612.430,92 de lei, de daune materiale pentru lipsa de folosință a terenului agricol, de 7.719,34 de lei, de daune morale de 9.000 de euro și de cheltuieli de judecată de 11.158,5 lei.
După o scurtă emoție declanșată de consemnările din presa locală, incluzând aici și Ordinea.Ro, peste acest caz s-a așternut tăcerea. Prefectura și Primăria Lumina au intrat în silenzio stampa. Moartea căprioarei e aproape. Clienții lui Hașotti vor împușca daunele dispuse de instanță. Cele două instituții tac. La fel ca-n poezia lui Labiș, în care copilul tace. Tace și mănâncă. Mănâncă și tace. Fatalismul milenar al poporului român își spune cuvântul. Ne urmărește chiar și în acest exemplu prozaic și aberant.
După cum spuneam în deschiderea articolului, ar putea exista un remediu pentru întreaga situație. Ne referim aici la obligația pe care o au, deopotrivă, prefectul și primarul din Lumina, de a denunța organelor de urmărire penală o situație pe care o știu. Dacă nu denunță, devin complici. Dacă denunță, există șanse ca abuzul să nu se materializeze cu plata acestor daune din buzunarele noastre comune. Ca să achite partea sa din cele 140.000 de mii de euro, Primăria Lumina va trebui să se împrumute, să taie investiții absolut necesare sau să mărească taxele și impozitele locale. Vorbim de trei scenarii care vor afecta pe termen lung dezvoltarea localității. De cealaltă parte, prefectul va trebui să meargă cu căciula în mână la Guvern, să ceară banii de daune din ce colectează Guvernul de la români. E lesne de observat că nu există nicio justificare a fatalismului jucat de cei doi șefi de instituții. Aceștia au obligația legală să denunțe ilegalitatea la organele de cercetare penală, dar la cele centrale, nu aici la Constanța unde nimeni nu vrea să se sesizeze, iar unii chiar și-au suflecat mânecile să închidă dosare mai vechi fără să cerceteze nimic.
Reamintim că încălcarea flagrantă a legii în cazul retrocedării carierei Sibioara a făcut obiectul mai multor tentative de mușamalizare în plan local. Șanse de îndreptare a fraudei au fost mai multe de-a lungul timpului. Vorbim aici de 3 cereri de revizuire a hotărârii de retrocedare din anul 2008. Una din revizuiri a fost judecată chiar de completul care pronunțase hotărârea prin fraudă la lege. Toate au fost respinse pe motive formale. O acțiune în constatarea dreptului de proprietate și de folosință asupra carierei, inițiată de compania minieră văduvită de această hotărâre izvorâtă din minciuna avocatului Ionel Hașotti, a fost admisă în mod irevocabil, în anul 2011. Însă, la scurt timp, hotărârea irevocabilă a fost revocată de Curtea de Apel Constanța, cu încălcarea gravă a principiului securității raporturilor juridice. O ultimă acțiune civilă, prin care s-a cerut constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis în anul 2016 în baza hotărârii de retrocedare din 2008, a fost la rândul ei respinsă. O instanță locală a apreciat că nu mai poate analiza încălcarea legii care interzice retrocedarea carierelor, deoarece motivele de fapt și de drept avute în vedere de instanța din 2008 nu mai pot fi puse din nou în discuție fără a se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice. Vorbim exact de principiul călcat în picioare la revocarea hotărârii irevocabile. În realitate, articolul 4 din Legea 1/2000 nu a fost deloc pomenit în hotărârea de retrocedare din 2008. Or, din acest motiv, analizarea sa era absolut obligatorie și nu putea fi cenzurată în baza unui principiu care nu putea fi evocat legitim în circumstanțele date și care, oricum, are menirea de a garanta înfăptuirea dreptății, iar nu acoperirea unor abuzuri evidente.
În sfârșit, o ultimă anchetă în cazul Sibioara este în plină desfășurare, de existența ei având cunoștință deplină atât prefectul, cât și primarul comunei Lumina. Vorbim aici de o anchetă parlamentară a Comisiei de Abuzuri a Senatului României. Publicația noastră a semnalat derularea unei audieri a comisiei de abuzuri chiar la sediul Prefecturii Constanța, în decursul anului trecut. Prefectul în funcție, mai mulți funcționari și foști prefecți ai județului Constanța au fost audiați de membrii comisiei de abuzuri. Un raport final al cazului urmează să fie adoptat în viitoarea sesiune parlamentară. Constatările vor fi valorificate în penal. Or, cunoscând aceste demersuri oficiale, prefectul județului Constanța și
Până la urmă, domnule prefect și domnule primar din Lumina, de ce nu depuneți plângere penală? Ce așteptați? Și cum vă motivați pasivitatea? Publicul are dreptul să afle. Vă cerem, pe această cale, să răspundeți public întrebărilor de mai sus. Va urma!
