Energie&Mediu
Ce se întâmplă cu reactorul 5 al Centralei Nucleare de la Cernavodă
SN Nuclearelectrica SA a depus spre avizare, la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, un proiect pentru schimbarea destinaţiei construcţiilor existente pe amplasamentul Unităţii 5 de la CNE Cernavodă – „clădirea integrată” şi „clădirea reactorului”. Structurile din beton armat, cu ziduri a căror grosime ajunge chiar şi la un metru, lăsate în conservare încă din anii 90, vor adăposti după implementarea noului proiect un centru de control al situaţiilor de urgenţă, configurat pentru a face faţă atât unor accidente nucleare de tipul celui petrecut la Fukushima, Japonia, cât şi unor eventuale atacuri teroriste chimice, bacteriologice sau cu materiale explozive.
Proiectul tehnic realizat de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA Bucureşti prevede realizarea unor lucrări complexe la „clădirea integrată” şi la „clădirea reactorului”. Prima dintre acestea, în suprafaţă de 4.700 de metri pătraţi, va deveni „Clădirea Facilităţilor pentru Situaţii de Urgenţă”, urmând să fie modificată pentru a include un adăpost pentru situaţii de urgenţă, un centru de control al urgenţelor de pe amplasament, remiză PSI şi centrală termică. Adăpostul pentru situaţii de urgenţă va avea închideri exterioare din beton armat rezistent la explozie şi uşi de acces metalice, etanşe şi duble, separate prin spaţiu tampon şi dimensionate să reziste la explozii sau atacuri teroriste chimice, bacteriologice sau cu materiale explozive. Acest perimetru antitero va avea o zonă de garaje pentru maşini, utilaje şi echipamente necesare unor intervenţii în caz de accident nuclear sau atac terorist, precum şi o zonă administrativă tehnică a personalului, cu dormitor de tip cazarmă militară şi depozit de alimente pentru 72 de ore. Pentru a ajunge la acest ţel, scheletul actual al clădirii va fi umplut cu materiale de umplutură până la cota 100. Peste „stratul” imens de umplutură, va fi turnat un planşeu din beton armat.
Pentru clădirea reactorului, proiectul prevede doar lucrări de reparaţie şi închidere, cu finisaje grosiere, fără compartimentare interioară. Deşi scopul declarat este acela de realizare a condiţiilor optime de conservare, proiectul prevede umplerea unor goluri din interiorul clădirii reactorului, turnarea unui planşeu din beton armat şi a scărilor de acces la subsol. Tocmai de aceea, nu este exclus ca lucrările la clădirea reactorului să aibă un scop nedeclarat şi deocamdată secret, altul decât acela de a aloca resurse considerabile şi contracte generoase unor companii private.
Unitatea 5 a Centralei de la Cernavodă a intrat în conservare în anul 1990, într-un stadiu de realizare de 2,8%. Structurile din beton armat aveau şi ele un procent maximal de completitudine de 70%. După ani de conservare, proiectul a fost abandonat oficial, în 2013, atunci când un studiu comandat de Ministerul Economiei arăta că şansele ca reluarea lucrărilor la unitatea nucleară să fie aprobată de Comisia Europeană sunt aproape nule. În 2015, oficialităţile au gândit schimbarea de destinaţie a clădirilor şi au lansat o licitaţie publică în acest sens. Pe 30 decembrie 2015, în urma procedurii, lucrările au fost încredinţate unui consorţiu format din General Concrete SA Cernavodă, Energomontaj SA Bucureşti şi Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) SA Bucureşti, pentru suma de 79.717.662,04 lei plus TVA – ceea ce înseamnă aproximativ 10 milioane de euro.
