Exclusiv
Furtul ”pădurilor” din lacul Siutghiol, confirmat de un raport devastator al comisiei de abuzuri a Senatului
De-a lungul timpului, am scris aici despre o serie de inginerii scandaloase, prin care Primăria orașului Năvodari și-a însușit fraudulos terenuri de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Am arătat, de pildă, cum un teren de 2,5 hectare din albia lacului, ocupat în mod natural de ape stătătoare și de stuf, a fost intabulat în proprietatea privată a Orașului Năvodari, pe baza unor adeverințe ordinare emise de fostul primar Nicolae Matei. Terenul, situat în ”coada lacului”, la Mamaia-Sat, aparține de drept statului român, prin declarația Constituției. Ca să-l includă în proprietatea privată a localității, cu posibilitatea de a fi valorificat ulterior în folosul unor privați, fostul edil a declarat în fals la OCPI că terenul cu stuf ar fi de fapt o pădure. OCPI-ul l-a crezut pe cuvânt și a legalizat acest furt de proporții. (Vezi AICI mai multe detalii).
Terenuri de stat, furate și valorificate de Primărie
De asemenea, am scris în repetate rânduri despre investitori privați care au consolidat malul lacului, unii cu acordul Apelor Române, alții fără acord. În mod cert, așa cum demonstrează toate hărțile cadastrale, aceste lucrări de consolidare au fost executate parte în zona de protecție a lacului, parte în cuveta lacului. Practic, o fâșie din lac, de câțiva metri de la țărmul natural, a fost umplută prin aceste construcții hidrotehnice. Evident că dacă lacul este al statului, și este prin declarația Constituției, terenurile câștigate din lac sunt tot ale statului. Însă în anul 2012, Primăria Năvodari a cerut ca aceste terenuri de stat să fie intabulate în proprietatea localității. Autoritatea locală a produs așa-zise acte de proprietate, în speță niște tabele de inventar făcute de ea însăși în excel, niște hotărâri de consiliu local și niște adeverințe pe care și le-a dat sieși. Pe baza acestor hârtii confecționate în regie proprie, Primăria a pus gheara pe zona de protecție a lacului și pe terenurile câștigate din lac. O parte din suprafața însușită prin această fraudă colosală a fost vândută unor privați, la prețuri scandalos de mici, fără licitație, fără evaluare, ba chiar și sub valoarea de inventar. Pentru un alt teren din această categorie, Primăria a pretins o taxă halucinantă, de două milioane de euro, unei societăți care consolidase terenul statului, cu acordul Apelor Române. Ca să poată mulge acest purcoi de bani, fostul primar Matei s-a folosit de niște funcționari care au mâzgălit niște mizerii de hârtii, după tipicul infracțional deja consacrat, în care au mințit că societatea în cauză, pe numele ei Somaco Construct SRL, ar fi depozitat temporar grămezi neconsolidate de piatră și nisip pe terenul orașului… teren pe care Primăria abia îl furase de la stat.
Înaintea acestui tun imobiliar și fiscal, terenul de stat valorificat prin această taxă halucinantă figura în dosarul de primă-înregistrare de la OCPI ca fiind sub luciul de apă. Însă actele vechi au fost dosite cu grijă și ar fi rămas așa, dosite, dacă nu s-ar fi implicat comisia de abuzuri a Senatului în acest caz.
Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului
Vorbim aici de o mega-anchetă a comisiei de abuzuri, care s-a derulat pe aproape 3 ani. Raportul final a fost încheiat pe 2 septembrie 2019. Rezultatele anchetei au fost transmise procurorului general al României. Va urma un dosar penal de mare răsunet, instrumentat la vârful Ministerului Public.
Ancheta parlamentară a început în anul 2017, pe baza sesizării depuse de societatea taxată abuziv cu două milioane de euro. Desigur, suma i-a șocat pe toți membrii comisiei de abuzuri, de la toate partidele parlamentare reprezentate în această structură. Ca urmare, încă de la bun început, a fost învestită Curtea de Conturi a României să realizeze un audit special. Auditorii și-au încheiat misiunea pe 28 septembrie 2017, constatând niște haiducii fără egal în activitatea Primăriei. Nu vom detalia tot pomelnicul de abateri, dar puteți citi AICI un articol complet pe această temă. Referitor la taxa fiscală de 8.474.304 lei impusă firmei Somaco Construct SRL prin Decizia fără număr de înregistrare din 14.08.2012, Curtea a reținut câteva aspecte epocale. În primul rând, faptul că această taxă este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului pretins ocupat cu materiale de construcții și de 1258 de ori mai mare decât redevența practicată la nivel de UAT pentru terenuri similare. În al doilea rând, Curtea a constatat că societatea menționată nu a depozitat provizoriu materiale de construcții, ci a construit o platformă permanentă, pe malul, respectiv în cuveta lacului Siutghiol. Pentru prima dată, o instituție de asemenea anvergură atrăgea atenția că terenul în discuție este al statului, fiind intabulat în domeniul privat al Orașului Năvodari cu încălcarea legii.
”Statul român a fost lipsit de bunurile ce îi aparțineau prin declarația Constituției”
După aceste constatări ale Curții de Conturi, Comisia de Abuzuri a Senatului a solicitat relații, înscrisuri sau rapoarte de la OCPI Constanța, ANCPI, MFP, ANAR, ABADL, Direcția Topografică Militară, Primăria Năvodari și Instituția Prefectului. Toate datele obținute duc la constatarea că statul român a fost lipsit de bunurile ce îi aparțineau prin declarația Constituției, în speță suprafețe din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol, mult mai ample decât terenul de la care a plecat ancheta. Desigur, constatarea înglobează și terenul valorificat prin taxa dementă de două milioane de euro. Acesta figura ca teren acoperit permanent de apă în dosarul de primă înregistrare de la OCPI, pus de această instituție la dispoziția comisiei de abuzuri. Acest fapt, ca și toate celelalte, arată fără putință de tăgadă că platforma de consolidare construită de Somaco Construct SRL ocupă terenul preexistent al statului. E limpede că cine a dosit actele vechi, pentru a putea înregistra fraudulos terenul în domeniul privat al orașului Năvodari, va trebui să răspundă penal.
Statul român își revendică terenurile furate de Primărie
În perioada acestor verificări, Parchetul Curții de Apel Constanța a finalizat propriile sale cercetări în privința taxei fiscale de 8.474.304 lei, constatând că decizia de impunere fiscală fără număr de înregistrare din 14.08.2012 este rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Tot în perioada verificărilor efectuate de Comisie, statul român a inițiat un litigiu civil în contradictoriu cu UAT Năvodari, privind revendicarea imobiliară a 6,5 hectare de teren reprezentând zona de protecție a lacului Siutghiol de pe raza acestei localități, precum și terenuri câștigate din lac prin asanare, îndiguire sau lucrări de protecție a malului, în total fiind în litigiu aproximativ 29 de hectare de teren. În această suprafață se află și un segment de 2,5 hectare din cuveta lacului, intabulat ca pădure și ape stătătoare de către UAT Năvodari, neexistând o astfel de pădure. În această privință, la sesizarea Comisiei de Abuzuri, se desfășoară în această perioadă o anchetă internă la ANCPI, prin care să se stabilească cine se face vinovat și cum a fost posibil ca o bucată de lac să fie intabulată ca pădure.
Urmează un dosar penal, instrumentat la vârful Ministerului Public
Având în vedere aspectele confirmate, prin Raportul final al Comisiei de Abuzuri s-a stabilit existența unor practici abuzive care au condus la lipsirea statului român de bunuri care îi aparțineau prin declarația Constituției și la valorificarea acestora prin vânzare, concesionare, atribuire în superficie sau prin instituirea unor taxe, cu mențiunea că taxa impusă societății Somaco Construct are caracterul concret al unei amenzi, fiind de zece ori mai mare decât cea mai mare amendă penală aplicată în România. Ca urmare, Raportul final a fost valorificat prin sesizare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a corpului de control al Primului Ministru, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apelor și Pădurilor, Ministerului Mediului și ANCPI. Comisia solicită ca efectele acestor situații abuzive să fie înlăturate de către instituțiile menționate, potrivit competențelor ce le revin. Va urma!
