Exclusiv
Hârșova dă în clocot politic. PSD a trecut în opoziție. Primarul nu are vot pe o execuție bugetară întârziată cu lunile
La Hârșova, se încing din nou lupte politice, așa cum n-au mai fost de la debutul de mandat al primarului în funcție, Viorel Ionescu (ALDE). Rămas fără obligații față de ALDE după destrămarea coaliției guvernamentale, PSD Hârșova a rupt protocolul local, pe baza căruia susținuse până de curând toate inițiativele primarului. Concordia care domnise, din 2017, între filialele locale ale celor două formațiuni s-a destrămat pe 26 septembrie a.c. La această dată, a avut loc ședința ordinară a Consiliului Local Hârșova, pe luna septembrie. Refuzul PSD-ului de a-i mai gira inițiativele, l-a lovit pe Viorel Ionescu într-un moment extrem de sensibil. Ne referim aici la faptul că, la propunerea primarului, a fost strecurat pe ordinea suplimentară un proiect care se referea la o rectificare bugetară de 85.000 de lei.
Banii intraseră în contul Primăriei, dintr-un proiect european accesat de Alianța pentru Lupta împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT). Orașul Hârșova este principalul, dar nu și singurul, partener ALIAT, derulând activități specifice, în valoare de 4 milioane de lei, în cadrul proiectului. Aceasta este ”felia” Primăriei, dar proiectul în ansamblu are o valoare de peste 23 de milioane de lei, vizând o amplă paletă de măsuri pentru 600 de persoane defavorizate din zona de vest a orașului, cum ar fi: măsuri de sprijin pentru elevi (prin pachete educaționale, after-school, hrană caldă, tichete sociale, excursii, tabere școlare etc), înființarea unui centru comunitar, reabilitarea unui bloc de locuințe cu 60 de apartamente și a unui număr de 40 de case, organizarea de cursuri de calificare și antreprenoriat, urmate de inserția subvenționată pe piața muncii sau de acordarea de granturi de câte 25.000 de euro pentru începerea unei afaceri.
Cei 85.000 de lei, la care se referea proiectul de rectificare bugetară inițiat de primarul Viorel Ionescu, fac parte din felia de 4 milioane de lei rezervată Primăriei în cadrul proiectului ”ADMIS”.
Ședința ordinară din 26 septembrie. Sursa foto: Dezvăluiri.ro
Pe 26 septembrie, consilierii PSD și PNL au refuzat să voteze pentru această rectificare, pe motiv că nu li s-a prezentat documentația proiectului de hotărâre în cadrul comisiilor de lucru. Așa ar fi fost legal și transparent, însă primarul a susținut, în mass-media, că banii ar fi intrat în conturile Primăriei cu doar câteva ore înaintea ședinței. Cu alte cuvinte, nu a mai fost timp de formalități legale. Opoziția (în fapt, noua majoritate din Consiliu) s-a ținut tare pe poziție, refuzând să voteze în orb.
Ședințe pe bandă rulantă
În fața acestui eșec, Viorel Ionescu a convocat trei ședințe de îndată ale Consiliului Local, pe 27 septembrie, 30 septembrie și 1 octombrie, însă acestea nu s-au putut desfășura din cauza lipsei de cvorum. Opoziția a fost demonizată pe rețelele sociale și în presă, pe ideea pierderii iminente a fondurilor europene. ”În cadrul proiectului, banii, atunci când vin, în termen de 5 zile trebuie bugetați și trebuie cheltuiți. Acești bani, în mare parte, erau pentru plata salariilor pe ultimele 3-4 luni ale oamenilor care lucrează în proiect: cadre didactice, îngrijitoare” – a declarat Viorel Ionescu, citat de site-ul Dezvăluiri.Ro. Primarul nu a lămurit de ce personalul era neplătit cu lunile, astfel încât nu știm dacă întârzierea se datora birocrației sau unor erori de management la implementarea proiectului.
Ședință ordinară, la început de lună
O nouă tentativă de soluționare a problemei a avut loc, ieri, 2 octombrie 2019, când primarul a convocat o ședință ordinară a Consiliului Local, pe luna octombrie. De regulă, ședințele ordinare se desfășoară la sfârșit de lună. Însă, rezolvarea problemei nu mai suporta amânare. Deși acesta a fost scopul în care ședința a fost organizată la începutul, iar nu la sfârșitul lunii, rectificarea bugetului cu cei 85.000 de lei tot nu a fost înscrisă în proiectul ordinii de zi (vezi AICI). Prin urmare, nici de această dată documentația nu a fost transmisă consilierilor chemați la ședință. Primarul a procedat exact ca la sfârșitul lunii septembrie, înscriind proiectul său pe ordinea de zi suplimentară, fără raportul comisiilor de specialitate, care nu au fost convocate, nu au primit și în consecință nu au dezbătut nimic pe această temă.
Liberalii s-au ținut tari pe poziție, refuzând încă o dată să voteze în orb. Însă consilierii PSD au votat rectificarea, mai ales că la ședință au asistat și cadrele didactice care nu și-au primit salariile de 3-4 luni de zile. Presiunea era prea mare. Pe acest fond, rectificarea a trecut. Însă, după ce motivul presiunii s-a stins cu totul, PSD-ul și-a reluat rolul de partid de opoziție față de primar.
O execuție bugetară, întârziată cu lunile
Ca urmare, un alt proiect controversat al primarului a picat la vot. Ne-am referit aici la proiectul de aprobare a execuției bugetare la 30 iunie 2019. Potrivit legii, execuția bugetară la 30 iunie, adică la finalul trimestrului II, trebuia prezentată spre aprobare în cadrul ședinței ordinare din luna iulie. Însă, la timpul cuvenit, primarul a dormit în papuci. La momentul de față, suntem deja în trimestrul IV al anului fiscal-bugetar, nefiind aprobată nici măcar execuția de acum două trimestre. Culmea este faptul că expunerea de motive a primarului și raportul de aprobare întocmit de Direcția Economică sunt identice, fără a spune de fapt nimic, dar absolut nimic despre proiectul în discuție.
Cele două hârtii cu un conținut copy-paste evocă ideea că execuția bugetară trebuie aprobată, atenție: ”pentru a putea desfășura o activitate administrativ teritorială optimă”. Or, peste tot în țara asta, execuțiile bugetare sunt însoțite de rapoarte care reprezintă o dare de seamă despre modul în care s-au îndeplinit, în execuție, obiectivele stabilite prin buget. Din această dare de seamă, se vede procentul de încasare a veniturilor, procentul de realizare a cheltuielilor, ponderea cheltuielilor pe capitole de buget din totalul plăților realizate.
Parcurgând, de pildă, proiectul similar de la Turda (vezi AICI), pe care îl veți găsi în prima pagină de căutări de la Google, puteți afla ce procent din plățile efectuate de administrația acestei localități s-a dus pe studii de fezabilitate, pe reparații capitale sau pe investiții punctuale. La Hârșova lipsesc aceste informații. Legea finanțelor publice locale spune că, la finalul anului, o Primărie nu poate avea plăți efectuate și plăți restante mai mari decât veniturile încasate peste an și excedentul rămas din anii trecuți. Este vorba de o minimă disciplină financiar-bugetară, absolut necesară, pentru a nu se ajunge cumva în situația de insolvență. Ei bine, la Hârșova, după cum arată execuția bugetară ținută la blat preț de mai multe luni de zile, veniturile încasate în trimestrul II ajung la 14,2 milioane de lei, în vreme ce plățile efectuate și plățile restante ajung la 19,8 milioane de lei.
Sigur, diferența se poate regla spre finalul anului. De altfel, raportările se fac trimestrial, tocmai în această idee, a corectării decalajului între venituri și cheltuieli. Însă administrația Ionescu nu excelează deloc la încasarea veniturilor, astfel că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt mici spre deloc. Din cifrele execuției, vedem că Primăria a intrat în 2019 cu o gaură de 5,6 milioane de lei la vânzări de bunuri și servicii și una de 2,8 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate. Acești bani trebuiau încasați de anul trecut. Însă veniturile nu s-au încasat la timp, iar primarul și funcționarii din subordinea sa nu și-au făcut un minim scrupul să prezinte public o dare de seamă. Încasările n-au mers bine nici anul acesta. Ca urmare, la vânzări de bunuri și servicii au rămas de încasat 5,5 milioane de lei, iar la impozite și taxe pe proprietate – 3,5 milioane de lei. La fel de prost stă Primăria și la încasarea veniturilor din concesiuni și închirieri, cu o restanță de 1,1 milioane de lei. Ceva mai multă transparență ar ajuta foarte mult, stingând suspiciunile, de multe ori întemeiate, ale opoziției că se petrec lucruri nu perfect corecte și nu întocmai la timp, în contabilitatea publică.
Trebuie să mai consemnăm că, tot în ședința de ieri de la Hârșova, mai mulți membri din Consiliul de Administrație al Spitalului au renunțat la această calitate. Ei spun că Spitalul nu merge în direcția bună, nefiind apt să îndeplinească o serie de condiții tehnice pentru prelungirea acreditării.
Concordia, realizată pe picior de șantaj politic reciproc
Problemele sunt grave și se vor adânci și mai mult în perioada următoare, mai ales că primarul a avut susținerea necondiționată a PSD-ului în trecut, motiv pentru care se pare că a și făcut greșeli mari, iar acum, rămas fără acest suport, va trebui, cumva, să le deconteze. O dovadă a greșelilor este și raportul Curții de Conturi de anul trecut, însă pe acesta îl vom discuta separat, într-un articol viitor.
Tensiuni precum cele din momentul de față au mai existat la debutul mandatului de primar al lui Viorel Ionescu. PSD-iștii l-au susținut atunci pe liberalul Ionel Dia pentru a fi viceprimar al localității, iar la un moment dat au demarat o campanie de strângere de semnături pentru demiterea primarului. Ionescu a fost acuzat de un comportament discreționar și de promovarea unor nulități în funcțiile publice. Cel mai viu exemplu a fost al coafezei numite de primar la conducerea spitalului.
La începutul anului 2017, PSD-ul a făcut pace cu Ionescu, după ce acesta din urmă a renunțat la amenințările cu dosare penale pentru gestiuni frauduloase și alte cele împotriva lui Tudor Nădrag și altor PSD-iști implicați în trecut în administrație. Concordia s-a realizat în mare parte pe picior de șantaj politic reciproc, însă a contat și protocolul de guvernare la nivel central dintre PSD și ALDE. Ca dovadă, după ruperea protocolului național, filialele hârșovene ale celor două formațiuni dezgroapă securea. După cum spuneam, la Hârșova urmează o perioadă tumultuoasă, cu multe scandaluri și dezvăluiri, mai ales că alegerile bat la ușă. Va urma!
