Exclusiv
Ultima scenă din lupta Curții de Conturi cu Primăria Năvodari
Curtea de Apel Constanța a respins o cerere de intervenție a Apelor Române într-un proces care se referă la nereguli constatate de Curtea de Conturi cu privire la inventarierea terenurilor de stat de pe malul lacului Siutghiol în domeniul privat al Orașului Năvodari. Alungarea instituției de stat din acest proces nici măcar nu a fost consemnată pe portalul instanței de judecată. Completul care a luat această decizie este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. Din cauza acesteia, statul român a fost condamnat recent la CEDO, într-un caz de încălcare a dreptului la libera exprimare.
Procesul la care ne-am referit mai sus este o contestație a Orașului Năvodari împotriva unei decizii a Curții de Conturi din anul 2017. În anul menționat, Curtea a realizat un audit la Primăria din Năvodari, constatând 11 abateri grave de la legalitate. Constatările sunt tulburătoare și spun că Primăria din Năvodari a falsificat programele anuale de încasare a veniturilor proprii pentru a accesa fonduri necuvenite de la bugetul de stat; că diverse persoane fizice și juridice nu au fost deloc impozitate; că nu s-a încasat niciun leu de la concesionarul lacului Tașaul sau de la restaurantul Cherhanaua Tașaul; că Primăria a omis să depună declarații de creanță împotriva unor firme intrate în insolvență, pierzând astfel niște milioane de euro. Ultima dintre abateri se referea la modalitatea în care Primăria a pus gheara pe terenurile de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. În această ultimă privință, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze întreaga situație, să remedieze intabulările cu probleme și să facă o delimitare a terenurilor orașului față de cele ale statului, printr-o comisie mixtă cu Apele Române. Măsura trebuia pusă în aplicare până pe 31 ianuarie 2018.
Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Primăria Năvodari a contestat exact punctul 11 din decizie. Rețineți, autoritatea locală nu a contestat nimic din haiduciile de la taxe și impozite amintite mai sus. A contestat doar aspectele referitoare la terenurile de la Siutghiol, acolo unde există interese imobiliare ale unei camarile legate ombilical de politrucii care au condus localitatea în ultimii 11 ani.
Pe fond, Tribunalul Constanța a respins contestația Primăriei Năvodari, menținând în ființă decizia Curții de Conturi. Însă Primăria a declarat apel. În calea de atac aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, a intervenit și Administrația Națională Apele Române. ANAR a depus cerere de intervenție accesorie, prin care a susținut poziția procesuală a Curții de Conturi. Interesul ANAR era justificat prin două aspecte principale. În primul rând, este vorba de faptul că instituția a fost nominalizată chiar în decizia Curții de Conturi să contribuie alături de Primăria Năvodari la delimitarea între terenurile de stat și cele ale localității din zona lacului. În al doilea rând, este vorba și de un alt proces în care ANAR-ul are, alături de Ministerul de Finanțe, calitatea de reclamant contra Orașului Năvodari. Cele două instituții de stat revendică terenurile din zona de protecție a lacului Siutghiol, pe care Primăria Năvodari le-a inventariat în mod abuziv în proprietatea sa. Vorbim în acest caz de un litigiu foarte important, în care se va decide soarta terenurilor de la Siutghiol, pe baza unui probatoriu complex, incluzând aici și o expertiză de specialitate. Dacă, în celălalt proces, se va anula decizia Curții de Conturi, fie și pe un neajuns formal al sentinței de fond, Primăria Năvodari ar primi muniție să lupte pe acest front. Tocmai acesta este interesul justificat în baza căruia ANAR a depus cererea de intervenție accesorie în favoarea Curții de Conturi.
După cum arătam în preambulul articolului de față, Curtea de Apel ”a gonit” ANAR-ul din proces, respingând cererea de intervenție accesorie. În mod bizar, această decizie intermediară nu a fost publicată pe portalul instanței, ceea ce naște suspiciuni.
Completul de judecată care a dispus în acest sens este condus de judecătoarea Beatrice Mariș. În 2007, aceasta a încălcat dreptul la liberă exprimare al unei cunoscute jurnaliste de investigație din Constanța, obligând-o să achite daune morale de 50.000 de lei fostului primar Radu Mazăre, pe care jurnalista îl criticase. Hotărârea a fost abuzivă. Ca dovadă, după zece ani, în 2017, statul român a fost condamnat la CEDO (vezi AICI motivarea CEDO). Judecătoarea nu a fost sancționată, ci, dimpotrivă, a fost promovată la Curtea de Apel Constanța.
