Exclusiv
Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar
Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.
Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.
Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.
Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova, Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.
Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.
Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.
Licitația trucată de la Primărie
Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.
Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.
Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.
Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.
Fals în înscrisuri sub semnătură privată?
Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.
Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.
Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.
Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.
Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune
Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:
În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.
În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.
În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.
I-au înșelat prin omisiune
Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.
Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.
Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii
Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.
Subvenția de 438.ooo de lei
Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.
Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.
Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat 438.469,54 de lei.
Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.
Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.
Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada
După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri
După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.
Falimentul
În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.
În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.
În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.
Dosarele penale
După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova.
Nu s-au făcut verificări de bază
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.
”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.
”Situația se circumscrie zonei infracționale”
Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.
”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.
Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA
”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.
Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.
Ce spune Radu Sora
Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli.
Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.
De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.
Un conflict mic de interese
Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet.
În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!
AICI puteți citi dreptul la replică transmis redacției noastre de Primarul din Hârșova.
