Actual
Apele Române: „ANPA refuză să predea plajele pentru proiectul EROZIUNE II“
Unul din cele mai importante proiecte de infrastructură din România se află în impas, legat de o controversă între două instituții publice. Este vorba de proiectul de combatere a eroziunii costiere, faza a II-a, prin care mai multe plaje de la Marea Neagră urmează să fie consolidate și extinse. Prima fază a proiectului s-a derulat în perioada 2013-2015, atunci când au fost extinse 5 sectoare de plajă din Mamaia Sud, Constanța (sectoarele Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud – plaja Modern) și Eforie Nord. România a câștigat în prima fază a proiectului o suprafață de peste 60 de hectare din mare. Faza a doua a proiectului cuprinde consolidări și extinderi similare pe alte 11 sectoare costiere: Stăvilare Edilghiol-Periboina, Mamaia, Tomis (zona Cazino), Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai. Lucrările vor conduce la extinderea teritoriului național cu 220 de noi hectare de uscat. În total, faza a doua cuprinde lucrări evaluate la aproximativ 800 de milioane de euro, ceea ce face ca proiectul să fie unul din cele mai importante din România. Fondurile sunt asigurate de Uniunea Europeană. Pentru 5 sectoare s-au derulat deja procedurile de licitație publică anul trecut. Pentru alte 6 sectoare se derulează în prezent proceduri de licitație, care trenează de o bucată de timp.
Vorbim de un proiect spectaculos, apreciat de toată lumea. Însă, există și aspecte mai puțin plăcute, care tocmai au ieșit în spațiul public. Ne-am referit mai sus la o controversă între Apele Române și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Mai multe loturi din plajele incluse în sectoarele de lucrări au primit statut de plaje pescărești încă din anul 2012. Acestea se află în administrarea ANPA, fiind exploatate de comunitățile de pescari de la Marea Neagră. Transferul dreptului de administrare s-a făcut în scopul atragerii fondurilor din primul program operațional pentru pescuit, fonduri puse la dispoziția României de către Comisia Europeană. Comunitățile pescărești trebuiau să atragă aceste fonduri pentru dezvoltarea punctelor de acostare și de primă comercializare a peștelui. Tot în primul program operațional pentru pescuit trebuia să se înființeze un port pescăresc la Marea Neagră, undeva la Midia-Năvodari. Dar nu s-a înființat. Banii mai erau destinați pentru dezvoltarea capacităților de prelucrare a peștelui capturat din Marea Neagră, pentru dezvoltarea unor fabrici de bărci și unelte pescărești sau pentru înființarea de sate de vacanță sau pensiuni cu specific piscicol. Cu mici excepții, nici în aceste privințe nu s-a înregistrat vreun progres remartcabil. Mare oportunitate a fost ratată în mare parte din cauza implicării factorului politic. Așa cum publicația noastră a arătat de-a lungul timpului, în fruntea comunităților de pescari s-au cățărat tot felul de politruci, așa cum ar fi de pildă primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, care s-a uns drept președinte al unei asociații care a primit dreptul să coordoneze strategia de dezvoltare a pescuitului din zona Dobrogea de Sud.
Cert este faptul că în martie 2019, Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență (OUG 20/2019), prin care a stabilit transmiterea unor terenuri proprietate publică a statului din administrarea ANPA în administrarea Apelor Române. Este vorba exact de așa-numitele plaje pescărești, care trebuie să revină în administrarea Apelor Române, în vederea derulării proiectului de combatere a eroziunii costiere. La peste un an distanță, ANPA și Apele Române nu au încheiat încă protocolul de predare-primire a suprafețelor în cauză. Potrivit OUG 20/2019, documentul trebuia parafat cel târziu în aprilie 2019. Iată cum prezintă situația Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, într-un comunicat transmis chiar astăzi presei:
Un protocol care nu se semnează de un an de zile
”Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (A.B.A.D.L.), după mai multe adrese oficiale trimise timp de un an Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.), solicită acesteia semnarea cu celeritate a protocolului între cele două instituții prin care A.B.A.D.L. preia din administrarea A.N.P.A. terenurile pentru implementarea proiectului “REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, Faza II (2014-2020).
Potrivit Anexei din OUG nr. 20/29.03.2019, pentru implementarea proiectului european, A.B.A. Dobrogea-Litoral preia în administrare de la A.N.P.A., (deținerea bunurilor reprezentând o condiție obligatorie în astfel de proiecte) ape maritime interioare, plaje cu destinație turistică, plajă neamenajate și faleze din: Năvodari, Constanța, Agigea, Eforie Nord, Tuzla, Costinești, 23 August, Mangalia și Limanu.
După apariția ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 20/29 martie 2019 privind transmiterea unor terenuri proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor – Administrația Națională “Apele Române”, A.B.A. Dobrogea-Litoral a transmis către A.N.P.A, așa cum prevede OUG, o formă a protocolului de predare-primire cu privire la transmiterea terenurilor, prima adresa fiind trimisă la data de 18.04.2019.
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a retrimis Protocolul către A.B.A.D.L., prin e-mail abia la data de 04.08.2019 și a impus condiția de a reprimi în administrare aceste terenuri, după finalizarea proiectului de reconstrucție costieră, AMENDAMENT CE NU ESTE CONFORM CU TEXTUL ORDONANȚEI.
“La mai bine de un an de zile de când o instituție a statului (A.N.P.A.) era obligată să se conformeze unor prevederi legale, nu a făcut-o. Din acest motiv, A.B.A.D.L. a revenit săptămâna aceasta cu o nouă adresă, prin care solicită celor de la A.N.P.A. conformarea cu celeritate privind prevederile ordonanței și transmiterea de urgență a protocolului de predare – primire semnat. Pentru România și Dobrogea, semnarea acestui protocol poate crea oportunități fantastice și pentru valorificarea resurselor piscicole din Marea Neagră, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat”, a declarat directorul A.B.A.D.L., Bogdan Bola.
OUG 20/29.03.2019, care cuprinde trei articole succinte, menționează:
- la art. 1 – Se aprobă transmiterea bunurilor de la A.N.P.A către A.B.A.D.L.
- la art. 2 – Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la 1se face pe bază de protocol, între cele două entități, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
- La art 3 – în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, vor opera modificările în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Astfel că, în ceea ce privește art. 2, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură refuză semnarea protocolului de un an, în conformitate cu reglementările stricte ale OUG care nu prevăd condiția impusă de A.N.P.A., iar în cazul art. 3 terenurile au fost înscrise în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului – Anexă 12 la HG nr. 1705/2006 și au fost deja trecute în cărțile funciare administratorul fiind A.N.A.R. prin A.B.A. Dobrogea – Litoral.
“Precizăm că Guvernul României a adoptat, în urmă cu un an, în regim de urgență actul normativ, care “vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată în temeiul art.115 alin. (4) din Constituţia României, republicată.”, a precizat Biroul de presă al ABAD-L.
Cum comentează situația directorul Bogdan Bola
Subiectul a fost comentat pe larg și de directorul ABADL Bogdan Bola într-o postare pe Facebook. Iată, integral, postarea acestuia:
“De ce nu avem plaje pescărești în Dobrogea?”, “De ce nu avem puncte de încărcare/debarcare și adăposturi pentru pescari pe litoral?”, “De ce nu sprijiniți pescuitul maritim?” sunt întrebări frecvente pe care le-am tot auzit în ultima lună, de când am preluat conducerea ABADL.
Povestea este una lungă și sincer tristă, deoarece ne arată (încă o dată) ce înseamnă nepăsarea decidenților din administrația publică, birocrația excesivă și blocajul între instituțiile statului. Toate acestea au dus la pierderea unor oportunități fantastice pentru România și Dobrogea, în special, cu care nu știu cât de curând ne vom întâlni din nou. Dar să începem cu începutul…
Încă din 2011, se dădea Ordonanța de Urgență nr 100, care prevedea darea în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (#ANPA) a unor terenuri aflate în administrarea Administrației Naționale Apele Române (#ANAR). Pe scurt și pe înțelesul tuturor: de ex. în orice lac din țară, apa “ține” de ANAR, în timp ce peștii din apă sunt “în grija” celor de la ANPA, care se ocupă cu toate activitățile de pescuit din România. Înțelegeți harababura care se naște din această împărțire?
Scopul acestui transfer al dreptului de administrare? Accesarea de către ANPA, prin Programul Operațional de Pescuit 2007-2013, de fonduri europene pentru valorificarea resurselor piscicole din Marea Neagră, sprijinirea organizațiilor locale de pescari, monitorizarea eficientă a capturilor de pește și crearea/modernizarea infrastructurii locurilor de încărcare/debarcare pentru pescari. Banii existau, trebuia doar voință…
Astfel, erau vizate 12 plaje constănțene în acest proiect, care ar fi dus la susținerea și revitalizarea pescuitului maritim în Dobrogea și a asociaților de pescari din zona noastră. Plajele care urmau să devină “pescărești” erau situate în Mamaia Sat (2 tronsoane), Vama Veche, Constanța (2 tronsoane), Agigea, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, 23 August, Olimp și sat 2 Mai. Astfel, aproape tot țărmul mării era “acoperit” prin aceste locații..
Protocolul dintre ANAR și ANPA se semnează în anul 2012, ANPA având mandat să se ocupe urgent de atragerea de fonduri pentru toate activitățile de pescuit maritim. Durata maximă a acestui transfer al dreptului de administrare era pe perioada existenței locurilor de debarcare și a adăposturilor pescărești. De asemenea, se stabilește, de comun acord, protocolul de predare – primire al terenurilor.
Anii au trecut și nimic nu s-a întâmplat însă. Fondurile nu au fost accesate, iar ideea de “plaje pescărești” nu a mai prins deloc contur, spre disperarea multor agenți economici din domeniu. Chiar și astăzi, sunt mulți care încă se întreabă ce s-a întâmplat cu acest proiect și își doresc demararea unor proceduri care să aducă și la noi această normalitate – pescuitul maritim. Cu toate că am fi beneficiat enorm prin aceste fonduri europene – locuri de muncă, firme noi, activitate economică crescută, pește proaspăt în farfuriile noastre – nimeni nu știe azi ce s-a întâmplat atunci….
Între timp, în 2017, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) reușește accesarea, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, a proiectului “Reducerea eroziunii costiere Faza II”, cel care prevede lărgirea plajelor constănțene. În acel moment, ABADL solicită către ANPA returnarea celor 12 plaje, având în vedere faptul că obiectul transferului din 2011 nu a fost deloc atins.
Cu toate că ABADL a depus toate diligențele și a transmis în mai multe rânduri adrese către ANPA prin care a solicitat încheierea protocolului de predare – primire, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi. Și chiar dacă în data de 29 martie 2019 a fost emisă Ordonanță de Urgență nr. 20 – privind transmiterea acestor terenuri (proprietate publică a statului) din administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură în administrarea Administrației Naționale Apele Române – acest lucru nu a contat.
În conformitate cu prevederile Art. 2 al OUG nr. 20/29.03.2019, predarea-primirea acestor terenuri trebuia să se facă pe baza de protocol, în termen de 30 de zile de la dată intrării în vigoare a prezenței Ordonanțe de Urgență. De atunci, a trecut aproape un an! Și cu toate că ABADL a transmis către ANPA mai multe adrese – nr.7954/18.04.2019 și nr. 9626/15.05.2019 – aceștia răspund abia la data de 04.08.2019, modificând de la sine putere dispozițiile protocolului.
Cei de la ANPA doreau să impună condiția ca, după finalizarea proiectului de reconstrucție costieră de către ABADL, să reprimească în administrare aceste terenuri, contrar prevederilor ordonanței și fără a oferi măcar nici cea mai mică justificare pentru solicitarea lor. Chiar dacă ABADL a revenit luna următoare cu o adresă prin care am explicat de ce nu este posibil acest lucru și am cerut respectarea legii și a prevederilor ordonanței 20/2019, cei de la ANPA nu au mai răspuns solicitărilor noastre.
Așa se face că, la mai bine de un an de zile de când o instituție a statului era obligată să se conformeze unor prevederi legale, nu a făcut-o. Din acest motiv, am revenit săptămâna aceasta cu o nouă adresă, prin care am solicitat celor de la ANPA conformarea cu celeritate privind prevederile ordonanței și să ne transmită de urgență protocolul de predare – primire semnat. Orice întârziere poate pune în pericol unul dintre cele mai mari proiecte de insfrastructură din România, în valoare de 850 de milioane de euro.
Pot doar spera că, la finalul acestui proiect de înnisipare și îndiguire a litoralului nostru, vor mai exista fonduri europene pentru acest sector vital pentru noi – pescuitul maritim – și mai ales, că vor exista persoane dornice și cu poftă de muncă să implementeze un astfel de proiect în Dobrogea noastră.” – a scris Bogdan Bola.
Foto: Facebook Bogdan Bola
