Istoricul Kemal Karpat, personalitate marcantă a mediului academic universal, a murit miercuri, 20 februarie, la vârsta de 96 ani, în Statele Unite ale Americii, într-un spital din Madison, Wisconsin, localitate unde îşi avea reşedinţa.
Comunitatea musulmană a pierdut reprezentantul care a dus România în birourile preşedinţilor americani. În urmă cu numai câteva zile, mai exact pe data de 15 februarie, împlinise 96 de ani. El s-a născut în satul Armutlia (Turda de azi) din județul Tulcea. A plecat de acasă la vârsta de 18 ani pentru a studia în Turcia și nu și-a dezis niciodată țara în care s-a născut.
„Am păstrat limba română oriunde m-am dus şi am harta Dobrogei pe perete, în biroul meu“, spunea profesorul Karpat, citat de ziarul Adevărul.ro.
El îşi luase numele după munţii Carpaţi, care simbolizau pentru el dârzenia, demnitatea, rezistenţa în faţa vicisitudinilor.
„Am creat Carpaţii mei. Am păstrat limba română oriunde m-am dus. Dobrogea este un locaş sfânt. În camera mea de lucru atârnă pe perete harta Dobrogei. Zilnic revăd astfel locurile natale dragi mie“, a declarat el pentru ziarul „Adevărul“.
Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut în satul dobrogean Armutlia (Turda de astăzi), de lângă Babadag, la 15 februarie 1925. Când a terminat cursurile Seminarului Musulman din Medgidia, în 1942, Kemal pleacă la Istanbul, pentru a studia Dreptul.
În 1946, cu un an înainte de absolvire, ia o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.
„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar.
Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul. Cunoscut mai întâi în SUA Prima carte a profesorului Kemal H. Karpat a fost publicată în America, în anul 1959, pe când dobrogeanul avea numai 34 de ani, la editura Princeton. Volumul „Istoria democraţiei în Turcia“, în care descria societatea turcă, avea să fie o lucrare de căpătâi pentru lumea musulmană. Erau 600 de pagini de analiză amănunţită, constituind opera prin care Kemal Karpat s-a afirmat ca un specialist redutabil în politologie. Cartea a schimbat concepţiile Occidentului despre misterele Orientului.
„Eu am fost întâi cunoscut în America. Cartea analiza trecerea Turciei la democraţie, era un studiu amănunţit al vieţii politice şi o critică a sistemului de guvernare. S-a spus că este prima carte care descifrează enigma politicii interne turceşti. Că aşa era socotită – o enigmă. Acea bombă m-a lansat. Am fost pus pe lista neagră. Din fericire, eram deja profesor universitar în America, aveam o poziţie solidă, nu mă puteau atinge decât când eram în Turcia.”
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta