Politica
Anul electoral 2019. Românii își aleg președintele și trimit 33 de eurodeputați la Bruxelles
Anul 2019 este marcat de două evenimente importante pe harta politicii românești, dar și pe cea europeană. Românii își vor alege președintele pentru următorii 5 ani și vor fi chemați la urne pentru a desemna eurodeputații pentru Parlamentul de la Bruxelles. Primele alegeri, cele europarlamentare, vor avea loc în luna mai, iar prezidențialele se vor desfășura în noiembrie sau decembrie. În cel de-al doilea caz, Guvernul este cel care decide data scrutinului.
705 eurodeputați pentru următorii 5 ani, 33 numai din România
În ordine, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG).
Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie anul viitor, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat. Astfel, alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE.
În conformitate cu noile calcule, începând din 2019, România va avea 33 DE MANDATE în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.
Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.
Președinte pentru România
Anul 2019 este și anul alegerilor prezidențiale. Mandatului actualului președinte al României expiră în luna decembrie, iar calendarul electoral pentru acest scrutin urmează să fie stabilit, conform legislației în vigoare, de Guvern. Astfel, următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc în noiembrie sau decembrie 2019.
Președintele Klaus Iohannis, ales în 2014, este eligibil pentru realegere.
NOTĂ! Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.
Calcule peste calcule
Liderii formațiunilor politice deja fac calcule pentru desemnarea viitorilor candidați.
Liderii Partidului Social Democrat, principalul partid politic din România, vorbesc despre Liviu Dragnea drept viitor candidat pentru prezidențialele din acest an, dar nu exclud nici varianta candidatului unic al coaliției PSD – ALDE. În acest sens, se ia în calcul varianta Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE.
Liberalii sunt axați pe taxarea greșelilor miniștrilor cabinetului Dăncilă, iar cand vine vorba despre alegerile prezidențiale, varianta Ludovic Orban pare să fie cea mai la îndemână.
De asemenea, alți “pretendenți” la fotoliul prezidențial sunt Dacian Cioloș, fost premier, iar de la USR varianta Dan Barna nu este încă hotărâtă.
Mai mult, un alt candidat pentru alegerile prezidențiale ar putea fi Victor Ponta, fost premier din partea Partidului Social Democrat și actual lider al partidului Pro România.
Sibiu Summit
Un alt eveniment important al anului care tocmai a început îl reprezintă Sibiu Summit 2019, eveniment politic european la care și-au anunțat participarea reprezentanți ai celor 27 de state membre care vor compune Uniunea Europeană după Brexit.
Sibiu Summit se va desfășura pe 9 mai, iar pe agenda întâlnirilor au fost deja trecute teme care țin de viitorul celor 27 de state membre ale UE.
România, șefa Consiliului Uniunii Europene
Un alt eveniment care va marca istoria României îl reprezintă preluarea, de la 1 ianuarie 2019, de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene.
Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre ale UE și coordonează politicile blocului comunitar.
Mandatul României de lider al Consiliului Uniunii Europene este unul extrem de dificil.
Marea Britanie ar putea părăsi Uniunea Europeană, la finalul lunii mai, au loc alegeri pentru viitorul Parlament European, iar următorul buget al forului comunitar ar trebui cel puțin agreat de statele membre. Cât timp va conduce Consiulul Uniunii Europene, România va fi vizitată de peste 30 de mii de lideri, diplomați, funcționari și alți invitați.
În același timp, la Bruxelles, țara noastră va organiza zeci de evenimente.
În ciuda disputelor politice interne, ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, citată de Europa FM, spune că suntem pregătiți.
80 de milioane de euro
Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene ne costă aproape 80 de milioane de euro.
„Bugetul alocat îl vom ști numai la finalul exercițiului. El se situează între 60 și 80 de milioane de euro. Este un buget rațional, vizavi de faptul că exercităm pentru prima dată Președinția și, în același timp, plecând de la dimensiunea țării noastre. Este un buget rațional și având în vedere agenda pe care ne-o propunem, care este foarte ambițioasă. Numărul de întâlniri pe diverse paliere este mai ambițios decât pe parcursul Președinției anterioare”, a declarat luni George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri europene.
Ministrul a precizat că mai multe instituții responsabile de exercitarea Președinției vor partaja cheltuielile. Ciamba a spus că achizițiile de servicii și produse pentru evenimentele organizate pe parcursul Președinției au avut loc pe canale obișnuite, nefiind creată o structură specială în acest sens.
„În ceea ce privește evenimentele pe care le avem de gestionat, ritmul activității este deosebit de intens. România va găzdui 288 de reuniuni, dintre care cele mai multe în București, dar și la Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Brașov sau Alba-Iulia. Dintre acestea, vom avea 22 de reuniuni informale, la nivel ministerial. La Bruxelles, vom avea 41 de reuniuni ministeriale în Consili, cu cinci mai multe decât în Președinția austriacă. Vom avea 47 de reuniuni informale, 63 de reuniuni Coreper și 1.677 reuniuni tehnice de grup de lucru”, a enumerat Ciamba, adăugând însă că acestea sunt doar cele despre care se știe în prezent, fără a lua în calcul situațiile neprevăzute.
Ministrul a amintit că au fost suplimentate posturile în administrația publică, dar și la nivelul Reprezentanței României la UE pentru această perioadă. De asemenea, în ceea ce privește obiectivele României pentru această Președinție, Ciamba a menționat negocierea viitorului cadru financiar al UE, asigurarea unui Brexit fără probleme majore, dar și o coeziune mai mare a Uniunii.
„În această etapă importantă credem că UE are nevoie mai mult decât niciodată de mai multă unitate şi coeziune. Avem convingerea că viziunea pe care o proiectăm pentru viitor trebuie proiectată în jurul coeziunii. De aceea, Preşedinţia României are ca idee cheie coeziunea ca valoare politică, care asigură unitatea ţărilor membre – un mesaj foarte important pe care trebuie să-l dăm în momentul în care UE este supusă unor schimbări”, a punctat George Ciamba.
