Exclusiv
Aroganțele lui Chelaru pe seama Curții de Conturi. Primăria Năvodari a pierdut procesul
Acum câțiva ani, unul din stăpânii județului Constanța îi gonea cu șuturi în fund pe auditorii Curții de Conturi. Între timp, baronul s-a dus la închisoare. Însă alți baroni mai mici, care au pus stăpânire pe orașul Năvodari, fac aroganțe pe seama deciziilor autorității supreme de audit. Deși se cred unși cu toate alifiile… impunității, drumul pe care au apucat se cam înfundă.
În septembrie 2017, un control la sânge al Curții de Conturi scotea la lumină abateri de o mare gravitate în execuția bugetară a Primăriei din Năvodari. La vremea respectivă, le-am prezentat cu lux de amănunte, întrucât asemenea maniere golănești sunt total incompatibile cu haina autorității publice. Auditorii Curții au constatat, șocați de tupeul ieșit din comun, că jupânii care conduc orașul au falsificat ani de zile programele de încasare a veniturilor locale. În acest fel, persoane într-un număr nedeterminat – dar mare, că vorbim de multe miliarde de lei – au fost tolerate să nu achite niciun șfanț la bugetul local. Cel mai probabil acest sistem moca a fost creat pentru amante, rubedenii și acoliți politici. În timp ce acești privilegiați ai regimului de la Năvodari trăiau ca într-un paradis fiscal, fără să achite nimic, Primăria încasa, datorită veniturilor oficiale mici, bani grei de la bugetul de stat. Atenție, vorbim de declarații solemne, cu semnătură și parafă, depuse la Trezorerie, prin care Statul Român a fost muls de niște unii care se credeau prea protejați și prea unși cu toate alifiile… impunității.
O situație punctuală a băieților și fetelor cu regim de paradis fiscal nu a fost redată în raportul Curții de Conturi. În schimb, auditorii ne-au lăsat câteva exemple de privilegiați. Astfel, documentul spune că Mat Fish SRL, firma unui anume Doru Matei, nu a plătit niciodată impozit pe luciul de apă al Lacului Tașaul (peste 1.970 de hectare), pe care-l avea în concesiune de ani de zile. De asemenea, restaurantul Cherhana Tașaul, loc de întâlnire al protipendadei de la Năvodari, nici măcar nu era înregistrat cu rol fiscal la Serviciul de Taxe și Impozite al Primăriei. În sfârșit, alți protejați plăteau concesiuni de 92 de bani pe metru pătrat pe an sau nu plăteau deloc.
În timp ce-i proteja pe unii, Primăria îi nenorocea pe alții. Este cazul firmei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală halucinantă, de două milioane de euro, după ce a consolidat pe banii ei o fâșie din malul lacului Siutghiol, în dreptul complexului Verona de 4 stele. Raportul Curții a stabilit că terenul în cauză aparține de drept statului român, însă Orașul Năvodari și l-a însușit haiducește, prin vot, ca să aibă pretextul să pretindă, în anul 2012, o taxă zilnică pentru așa-zisa depozitare de materiale de construcții, calculată retroactiv, din 2010. Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciunde: să fure o primărie terenul statului ca să inventeze datorii fictive, de milioane de euro, împotriva unui privat, cu scopul de a-i vinde pe nimic bunurile, la executări trucate! Afirmația de mai sus nu se bazează pe o speculație, ci pe o analogie, întrucât fostul primar Nicolae Matei a mai inventat datorii fictive împotriva SC Sind România SRL, vânzând bunuri ale acesteia chiar către cumnatul său, la prețuri de toată rușinea.
În total au fost 11 abateri grave constatate de Curtea de Conturi și tot atâtea măsuri stabilite în sarcina Primăriei Năvodari, prin Decizia nr. 38/30.10.2017. Ca să păstrăm caracterul simplificat al expunerii de față, ne referim în continuare doar la cele două abateri punctate mai sus, având puterea de exemplu pentru toate celelalte. Raportat la acestea, Primăria a fost obligată, pe de o parte, să corecteze subevaluarea cruntă a veniturilor, iar pe de altă parte să facă o delimitare corectă a terenurilor sale de terenurile statului, ca să dea înapoi ce a furat prin vot.
În mod normal, cu măsurile dispuse de Curtea de Conturi nu te joci. Autoritățile publice pot depune o contestație chiar la Curtea de Conturi, cerând amânarea aplicării măsurilor. De asemenea, în caz de răspuns negativ, se pot adresa instanței de judecată. Urmând această procedură, Primăria Năvodari a contestat măsurile la Curtea de Conturi. Însă acest demers a fost respins de instituția statului, care nu a acordat niciun fel de amânare la aplicarea măsurilor. Mai departe, autoritatea locală a deschis un proces în care a cerut anularea unei singure măsuri din decizia Curții de Conturi, în speță cea referitoare la terenurile furate de la stat cu scopul taxării discriminatorii a firmei Somaco Construct SRL.
Însă, repetăm, măsurile – cea contestată la instanță și toate celelalte 10 necontestate – trebuiau puse în aplicare, măcar de teama Legii 94/1992 privind funcționarea Curții de Conturi. Atenție, vorbim aici de o lege drastică, o lege care prevede chiar și închisoarea de la 3 luni la un an pentru nerespectarea unora din măsuri. Pe Chelaru l-a durut la bască (scuzați formularea licențioasă, dar alta mai potrivită nu găsim). Terenurile furate de la stat nu au fost inventariate și predate îndărăt statului, nici până în clipa de față. La fel de grav, subevaluarea veniturilor Orașului Năvodari nu a fost corectată. Ba chiar, jupânii de la Năvodari și-au permis o aroganță maximă față de Curtea de Conturi, un mișto de-a dreptul epocal, prin care în loc să crească prevederile pe venituri, așa cum erau obligați prin decizie, le-au scăzut și mai mult, ca să se facă bine înțeleși cine sunt ei și cum joacă. Dovada este în comparația proiectelor de buget pe anii 2017 și 2018. Astfel, anul trecut prevederile pe venituri fiscale, considerate subevaluate de Curtea de Conturi, au fost de 68.959.701 lei, în vreme ce proiectul de buget propus anul acesta conține venituri fiscale de 46.066.794 de lei, cu peste 20 de milioane de lei mai mici. După cum spuneam în deschiderea articolului, a mai fost un personaj în acest județ care i-a gonit cu șuturi în fund pe auditorii Curții de Conturi, iar acum odihnește la Poarta Albă.
Deși în mod propriu nu știm ce-a fost în capul autorilor de aroganțe, intuim că aceștia s-au bazat pe faptul că vor câștiga procesul împotriva Curții de Conturi. O asemenea eventualitate nu i-ar fi acoperit la încălcarea măsurii de corectare a veniturilor, însă putea fi măcar un praf aruncat în ochi, ca să nu se vadă că niște șefi mai mici, din Camera de Conturi locală, n-au reclamat organelor judiciare conduita de la Năvodari, făcând la rândul lor aroganțe cu articolul 265 din Codul Penal. După o zicală plină de înțelepciune, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Ca dovadă, pe 5 decembrie 2018, acțiunea Primăriei Năvodari împotriva Curții de Conturi a fost respinsă pe fond de Tribunalul Constanța. Cu luni bune înaintea acestui deznodământ, Administrația Națională Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice au revendicat într-un proces distinct toate terenurile furate de Primăria Năvodari de la stat în zona de protecție a Lacului Siutghiol. Vorbim de 6,5 hectare de teren, pe care cele două instituții spun că Primăria și le-a însușit cu japca. Plus construcții hidrotehnice, în speță consolidări de maluri, care prin natura și destinația lor sunt de drept tot în proprietatea statului.
După cum spuneam într-un articol mai vechi, nici Nicolae Matei, artizanul acestor evoluții, nu mai este cine a fost și nici protectorii săi nu mai pot aranja ploile ca înainte. În 2012, pe când inventa taxe fiscale de milioane de euro, Matei se credea pe cai mari. Cu toate acestea, fostul primar a făcut și arest preventiv, a făcut și pușcărie în dosarul mitei, a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor frauduloase, a fost trimis în judecată în dosarul furtului Taberei de Copii, iar alte dosare clasate s-au reîntors în lucru la unitățile de parchet. După cum se vede, drumul se cam înfundă. Însă urmașul lui Matei, actualul primar Florin Chelaru, prostit să nu vadă cursul evident al evenimentelor, o joacă grav împotriva curentului. Reamintim că aleșii locali din filiala de partid condusă de Chelaru și-au permis aroganțe și cu DNA-ul, votând ca Orașul Năvodari să nu se constituie parte civilă în dosarul Taberei de Copii, cu un prejudiciu de 3,5 milioane de euro. Au făcut-o pentru că pot, fără să priceapă că și putința asta se termină într-o zi.
