Solstițiul de vară are loc astăzi, 21 iunie, și marchează prima zi astronomică de vară în emisfera nordică.
Solstițiul de vară reprezintă evenimentul astronomic în care soarele se află pe cer pentru 15 ore, astfel oamenii se vor bucura de lumina acestuia pentru mai mult timp. După această dată, zilele încep să se micșoreze, fenomen care va dura până pe 21 de decembrie, când este solstiţiul de iarnă.
În tradiţia noastră populară, solstiţiul de vară se asociază şi cu sărbătoarea Sânzienelor.
La români, solstițiu de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie.
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste. Există interdicţii pentru femei, care nu au voie să lucreze în gospodărie, la câmp şi, în general, pentru oameni, de a nu umbla la răscruce de drumuri, în apropierea apelor, prin locuri ascunse, acolo un Zânele te ameţesc prin dansurile lor lascive, ajungând să-ţi ia minţile.
Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea primelor recolte. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor, potrivit news.ro. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii.
Obiceiuri cu prilejul solstiţiului de vară
Există o serie întreagă de obiceiuri şi tradiții legate de ziua de Sânziene sau Drăgaica, aşa cum i se mai spune în limbaj popular. Pe cele mai multe, majoritatea le ştim deja. Sunt cele pentru tinerele care se pot căsători în perioada următoare, pentru a-şi afla ursitul, sau chiar momentul în care se vor mărita. Cel mai cunoscut este obiceiul aruncării coroniţelor din flori, din sânziene, deasupra locuinţelor lor. Se spune că de Sânziene fetele nemăritate ar trebui să meargă să culeagă plantele de leac sau de descântec. Este cea mai bună zi din an pentru a face acest lucru, la lăsarea serii. Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone, fetele își fac coronițe din Sânziene, pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.
Tot azi este data la care s-a născut Sfântul Ioan Botezătorul, dar şi ziua în care începe, în mod oficial, vara astrologică.
Conform credinței populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase. Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.
