Actual
Atacurile și intimidările la adresa jurnaliștilor, incluse în Raportul SUA privind drepturile omului în România
România este taxată din nou de către Departamentul de Stat al SUA, care întocmit un raport cu privire la drepturile omului în România pentru anul 2021. În acest raport, un capitol important îl ocupă libertatea de exprimare și independența presei. În raport este menționat faptul că „unii reporteri din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat sau de împuterniciții acestora”. Raportul punctează foarte clar cazuri în care jurnaliști sunt agresați fizic, procesele deschise unor instituții media, dar și amenințările la adresa ziaristei Emilia Șercan.
Unul din cazurile amintite face referire la scandalul în care a fost implicată senatorul Diana Șoșoacă. În 11 decembrie, poliția bucureșteană a reținut-o pe jurnalista italiană Lucia Goracci și echipa sa care lucrau pentru televiziunea de stat italiană RAI, la cererea senatorului Diana Sosoaca, care i-a reținut împotriva voinței lor în biroul său în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la opiniile sale antivaccinare. Goracci a declarat că soțul senatoarei, Dumitru Silvestru Sosoaca, a mușcat-o de mână și a acuzat poliția că a urmat ordinele senatoarei în loc să o protejeze pe jurnalistă și echipa sa. Echipa RAI a fost eliberată de poliție după intervenția ambasadei Italiei. Până în decembrie, mai multe anchete penale erau în curs de desfășurare în legătură cu acest caz.
Cazul jurnalistei Emiliei Șercan este, de asemenea, scos în evidență. În 24 mai, Curtea de Apel București i-a condamnat pe fostul decan al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pe adjunctul acestuia, Mihail Marcoci, la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în folosul comunității și 80.000 de lei (18.900 de dolari) despăgubiri pentru victimă, pentru că au instigat un polițist la șantajarea și amenințarea cu moartea a unui reporter, Emilia Sercan. Sercan și Direcția Națională Anticorupție au făcut apel la sentință. În 2019, Sercan a primit amenințări cu moartea după ce un articol de jurnalism de investigație pe care l-a scris în PressOne.ro a reclamat mai multe cazuri de plagiat al tezelor de doctorat ale Academiei de Poliție, inclusiv al tezei decanului. Investigația lui Sercan a dus la pierderea dreptului Academiei de Poliție de a acorda diplome de doctorat.
În 16 septembrie, un grup de 20 de indivizi înarmați cu topoare și bastoane i-a atacat și bătut pe jurnalistul și cineastul Mihai Dragolea, regizorul Radu Constantin Mocanu și activistul de mediu Tiberiu Bosutar, care documentau tăierile ilegale de păduri într-o pădure din județul Suceava. Mass-media au relatat că două dintre victime și-au pierdut cunoștința, iar echipamentul de filmare a fost distrus de atacatori. Patru dintre cele 20 de persoane au fost arestate, fiind ulterior eliberate și plasate sub control judiciar de către procurori. Cazul a rămas în curs de desfășurare până în octombrie.
Raportul Departamentului de Stat al SUA arată că în România ”practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt. În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori în condiții de impunitate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite”.
Raportul face referire și la libertatea de exprimare, inclusiv a membrilor presei și a altor mijloace de informare în masă.
„Constituția prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice, precum și dosarele academice ale funcționarilor și dosarele pandurilor. Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a avea acces la informații publice.“, se mai arată în raport.
Sursa: g4media.ro, Foto: state.gov
