Exclusiv
Au fost fraudate alegerile de la Mangalia?
De patru zile, locuitorii Mangaliei nu-şi mai revin dintr-o surpriză care îi va ţine captivi încă patru ani. Deşi contestat în mod vehement, Radu Cristian a câştigat un nou mandat de primar al localităţii la o diferenţă de peste opt procente în faţa lui Zanfir Iorguş.
Iată cum reiese situaţia din cifrele oferite de Biroul Electoral al Municipiului Mangalia, după închiderea procesului electoral:
În listele electorale au fost înscrise 34.781 de persoane cu drept de vot. Din toate punctele de vedere, această cifră este artificială şi nu are legătură cu realitatea. La ultimul recensământ al populaţiei, efectuat în anul 2011, Municipiul Mangalia avea o populaţie totală de 33.434 de locuitori. Desigur, din acest număr total, aproximativ 15% erau persoane aflate sub vârsta de 18 ani, de regulă copii preşcolari şi elevi ai celor patru şcoli generale şi trei licee din oraş. Cum s-a ajuns ca listele electorale să cuprindă mai multe persoane decât populaţia totală a oraşului (cu tot cu sugari, preşcolari şi elevi) – acest lucru ar putea fi lămurit doar de Primăria localităţii, care a întocmit listele, sau de Serviciul Public al Consiliului Local pentru Evidenţa Populaţiei, condus de Teodora Mazâlescu, fosta secretară a primarului Radu Cristian, care a înaintat datele de bază privind persoanele cu domiciliul în Mangalia. Dar această distorsiune flagrantă nu este singura care a marcat procesul electoral.
Astfel, sistemul informatic de verificare a CNP-urilor a atestat o prezenţă efectivă la vot de 18.768 de persoane. 18.768 de CNP-uri au fost introduse în tabletele puse la dispoziţie de Serviciul (secret) de Telecomunicaţii Speciale, de regulă prin scanarea părţii de jos a cărţilor de identitate (fotografiile nu au fost scanate) sau prin introducerea lor manuală (pentru buletinele de identitate vechi sau pentru paşapoarte). În mod firesc, acest număr de CNP-uri înregistrate în sistemul informatic trebuia să corespundă cu semnăturile executate fizic pe listele electorale. Însă în procesul-verbal tip nu au fost prevăzute rubrici distincte pentru prezenţa dată de sistemul informatic şi separat pentru cea dată de listele de semnături. În lipsa unei chei de verificare, s-a luat de bază raportarea sistemului informatic, fiind considerată certă. În consecinţă, potrivit sistemului informatic, prezenţa la vot a fost de 18.768 de persoane. Cei 18.768 de votanţi au primit câte trei buletine de vot: unul pentru Consiliul Local, unul pentru Consiliul Judeţean şi unul pentru primar. Pentru a simplifica expunerea, ne vom raporta în cele ce urmează doar la procesul-verbal pentru alegerea Consiliului Local. Logica spune că în urnele pentru Consiliul Local trebuiau să se găsească fizic 18.768 de buletine de vot. Dar n-a fost aşa. După deşertarea urnelor, au fost contabilizate 17.578 de voturi valabile şi 1.075 de voturi nule (ştampilate necorespunzător).
17.578 + 1.075 = 18.653
Aşadar, din urne au ieşit, fizic, 18.653 de buletine de vot. Atâtea voturi au fost exprimate.
18.768 de CNP-uri/semnături pe liste – 18.653 de voturi = 115
Din calculul de mai sus, rezultă că au fost 115 CNP-uri în plus faţă de voturile din urne. Cum vă explicaţi? Credeţi că 115 persoane au trecut pe la tabletă, unde li s-a introdus CNP-ul în sistem, apoi au mers şi au semnat listele electorale, dar au plecat din secţie cu buletinele de vot în buzunare, fără să le bage în urnă?
La fel de paradoxal, numărul CNP-urilor introduse în sistemul informatic nu bate cu numărul buletinelor de vot contabilizate în procesul electoral. Potrivit datelor din procesul-verbal, Prefectura Constanţa a trimis la Mangalia 38.645 de buletine de vot pentru alegerea Consiliului Local. Dar 19.943 de buletine de vot au rămas albe şi nefolosite.
38.645 – 19.943 = 18.702.
Atâtea buletine de vot puteau fi folosite, matematic, în procesul electoral pentru Consiliul Local Mangalia, căci restul erau întregi şi nefolosite. Aceste 18.702 buletine trebuiau să se găsească fizic în urnele de vot şi tot atâtea CNP-uri şi semnături trebuiau să le corespundă în sistemul informatic şi în listele pe suport de hârtie. Însă, reamintim, în sistemul informatic erau 18.768 de CNP-uri… cu 64 mai multe decât buletinele de vot care puteau fi folosite în procesul electoral, după calculul matematic elementar de mai sus.
Aşadar, CNP-urile introduse în sistem nu bat cu buletinele de vot folosite, dar nici cu voturile exprimate şi contabilizate ca atare. Desigur, diferenţele ar putea fi explicate prin greşeli în lanţ, comise de sute de persoane implicate în numărarea voturilor, sau prin frauda comisă de un grup restrâns de persoane, care n-a mai avut posibilitatea să armonizeze datele, ca să şteargă cu totul urmele. Ambele explicaţii sunt ipotetice, neexistând în momentul de faţă date concrete care să ne conducă spre o concluzie sau alta.
Oricum ar fi, în urma procesului electoral de la Mangalia s-a stabilit o situaţia paradoxală. Prezenţa la vot a fost de 53,96%. În 2012, la o prezenţă similară, s-au format cozi interminabile la secţiile de votare, însă acum a fost linişte şi pace. Ba chiar observatorii s-au plictisit aşteptând să intre alegătorii puţini din realitate, dar mulţi, ai naibii, pe hârtie. De regulă, în localităţile cu prezenţă mare la vot, primarii în funcţie au fost înlocuiţi de candidaţii opoziţiei. La Mangalia totul a fost pe dos: prezenţa la vot a fost mică în realitate, dar mare pe hârtie, iar primarul contestat l-a învins cu peste opt procente pe contracandidatul aflat pe un evident val de simpatie.
Pe de altă parte, Patidul Naţional Liberal a obţinut 38,75% din voturi, deşi niciodată în istoria sa nu a fost atât de bine clasat. La fel de paradoxal, candidatul opoziţiei, Zanfir Iorguş, n-a reuşit, potrivit datelor finale, să obţină decât 5.754 de voturi (32,01%), cu aproximativ 2.000 de voturi mai puţin decât în anul 2012. Iorguş a pierdut inclusiv în secţiile de votare din cartierul Colonişti, acolo unde se află de fapt fieful său electoral şi unde a fost pe primul loc la toate alegerile organizate din anul 1996 până în prezent. La fel de nefiresc, sondajul exit-poll autorizat de AEP, care îl dădea câştigător pe Iorguş la aceste alegeri, a avut o marjă de eroare mai mare de 8%.
După aflarea rezultatelor oficiale, Radu Cristian nu a afişat o atitudine de învingător. Tristeţea celor care au votat cu opoziţia nu a fost tulburată de nici un claxon de maşină, de niciun strigăt de bucurie, de nicio conferinţă sau declaraţie de presă a învingătorului. Câteva poze de la Vama Veche arată că Radu şi susţinătorii săi au organizat acolo o petrecere intimă. Prea intimă…
Iată rezultatele conform proceselor-verbale:
Consiliul Local
PNL – 6.812 voturi – 38,75%
PSD – 3.465 voturi – 19.71%
ALDE – 2.282 voturi – 12,98%
UNPR – 1.644 voturi – 9,35%
PMP – 962 voturi – 5,47%
PRM – 871 voturi – 4,95%
UDTTMR – 775 voturi – 4,40%
PRU – 767 voturi – 4,36%
Primar
Radu Cristian (PNL) – 7.325 voturi – 40,75%
Zanfir Iorguş (independent) – 5.754 voturi – 32,01%
Bogdan Maganu (PSD) – 1.976 voturi – 10,99%
Sorin Mihai (UNPR) – 1.459 voturi – 8,11%
Nelu Mincă (PRM) – 559 voturi – 3,11%
C-tin Bârboră (PMP) – 514 voturi – 2,85%
Dănuţ Moldovan (PRU) – 387 voturi – 2,15%.
(Adrian Cârlescu)
