Exclusiv
Bărbierul din Agigea. Primarul Maricel ”sifonează” fondurile europene pentru pescuit la mafia sa personală
Din nou despre fondurile europene pentru pescuit de care și-a bătut joc Asociația Grup Local Dobrogea Sud, condusă de edilul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu! De data aceasta, vorbim de ultima speranță a primarului PSD-ist de a dirija fondurile din programul aflat acum în derulare spre comunitatea pescărească. Să rămână, măcar de data aceasta, ceva palpabil în urmă, iar nu ca data trecută doar patru ediții de festival pe vremuri ploioase și fără niciun folos pentru pescari. Asociația condusă de Cîrjaliu a selectat deja un proiect pentru construirea unei pensiuni pescărești. Dar, ce să vezi!, fondurile vor merge tocmai la mafia personală a primarului din Agigea. Vorbim aici de directorul de la Agigeaserv Util, societatea Primăriei. Belghiz Bolat, directorul în discuție, a fost angajatul Asociației Grup Local Dobrogea Sud. Acum, soția sa urmează să primească bani europeni din fondurile controlate de asociație. Pensiunea pescărească va fi ridicată pe un teren concesionat de la Primărie, pe malul lacului Agigea, cu statut de rezervație naturală. Acest statut e doar pe hârtie, pentru că în realitate, zona a fost inclusă într-un PUZ controversat, la inițiativa lui Cîrjaliu, în dauna evidentă a mediului înconjurător.
Bani de la UE pentru comunitățile pescărești
Într-un articol trecut (vezi AICI), am explicat pe larg filozofia aplicată de Uniunea Europeană pentru încurajarea sectorului piscicol din țara noastră. Prima etapă de infuzie a fondurilor din programul operațional pentru pescuit (POP) trebuia să se deruleze între 2007 și 2013. Din motive specific românești, programul a început de facto în 2012 și s-a încheiat în 2016, cu rezultate deloc satisfăcătoare. Din 2016, se implementează, cu o întârziere de doi ani, un nou program operațional pentru pescuit și afaceri maritime (POPAM), în exercițiul căruia ne aflăm în momentul de față.
Fondurile europene pentru pescuit sunt gestionate de o autoritate de management din subordinea ministerului român al agriculturii. Pentru a se asigura că banii vor ajunge să acopere nevoi reale, Uniunea a rezervat comunităților pescărești un rol privilegiat. Astfel, pescarii au fost încurajați să înființeze asociații de tip FLAG cu rolul de a elabora strategii de dezvoltare locală și de a selecta proiectele relevante la nivel local, în vederea finanțării din fonduri europene.
FLAG-ul condus de Cîrjaliu a prăpădit primele fonduri pe festivaluri și salarii
În anul 2013, profitând de această oportunitate, primarul din Agigea s-a cățărat în fruntea pescarilor sud-dobrogeni. În calitate de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, Maricel a ajuns să coordoneze o strategie de dezvoltare în valoare de 3,5 milioane de euro. Ce s-a ales de bani v-am spus în articolul trecut: absorbția fondurilor a fost de 17%, acesta fiind al doilea cel mai prost rezultat la nivel național. La ”comunitățile pescărești” au ajuns doar 14% din bani. Însă pescarii nu s-au ales nici măcar cu o undiță sau cu un cârlig. Nimic. Toți banii s-au tocat pe muzică așa-zis pescărească, în două festivaluri, unul la Eforie și altul în Vama Veche, fiecare cu câte două ediții organizate la începutul și la sfârșitul sezonului estival 2015. Diferența de 3% a cheltuit-o asociația condusă de Cîrjaliu, pe salarii și diverse. Printre salariați s-a aflat și Belghiz Bolat, directorul de la Agigeaserv Util.
Banii din noul program operațional merg la nevasta lui Belghiz Bolat
În momentul de față, după cum am arătat mai sus, ne aflăm în exercițiul unui nou program operațional. Asociația condusă de primarul PSD-st de la Agigea a obținut banii să întocmească o nouă strategie locală și dreptul să se ocupe de implementarea ei. Belghiz Bolat nu mai este angajatul FLAG-ului. Însă o firmă deținută de soția sa a fost deja selectată pentru a primi aproximativ 190.000 de euro din fondurile alocate strategiei. Este vorba de Aybo Pescuit și Turism SRL Agigea, deținută de Cătălina Ionela Bolat, care vrea să ridice o pensiune pescărească, regim de înălțime P+1, pe un teren de 566 de metri pătrați concesionat de la Primărie, pe malul lacului Agigea.
Maricel Cîrjaliu a aprobat ca banii europeni să ajungă la soția lui Bolat
Aybo Pescuit și Turism SRL a fost înființată pe 10 august 2018, exact în scopul accesării fondurilor de pescuit gestionate de FLAG-ul din Agigea. O lună mai târziu, cu acordul Consiliului Local, societatea a devenit titulară în contractul de concesiune nr. 7161/08.04.2016. Practic, soția lui Belghiz Bolat a preluat o concesiune acordată de Primărie, unei terțe persoane, cu doi ani înainte de înființarea firmei Aybo Pescuit și Turism SRL. Acest contract a fost încheiat în baza unei licitații publice organizate pe 4 aprilie 2016. Anunțul de licitație se găsește și acum pe site-ul Primăriei. Terenul măsoară 566 de metri pătrați și se află în prima linie de la lac.
La câteva luni după ce a obținut terenul în concesiune, mai exact pe 18 noiembrie 2018, soția lui Bolat a solicitat de la APM Constanța acordul de mediu pentru proiectul ”Construire pensiune turistică P+1 cu specific pescăresc, împrejmuire teren și bazin vidanjabil”. Cu toate avizele obținute, firma Aybo a aplicat la Asociația Grup Local Dobrogea Sud, pe măsura 3, care se referă la ”sporirea valorii adăugate a produselor pescărești”. Pe 12 februarie 2019, președintele prim-pescar, Cristian Maricel Cîrjaliu a aprobat selectarea proiectului. Pe 19 februarie 2019, proiectul a fost înscris într-o listă finală, fiind transmis autorității de management a programului operațional, prin care vin banii Europei. Obiectivul a fost atins. Noile fonduri nu se vor mai prăpădi pe festivaluri inutile. Din banii Europei se va construi un obiectiv concret, însă nici de această dată pescarii veritabili nu se vor alege cu nimic. Toți banii merg la fostul angakat al asociației conduse de Cîrjaliu. Să fie acolo, în familie!
O rezervație naturală, distrusă de interese imobiliare
După cum spuneam mai sus, locul ales pentru ridicarea pensiunii se află pe malul lacului Agigea. Formal, lacul Agigea este rezervație naturală. Încă din anul 2008, primarul Maricel Cîrjaliu a plănuit să invadeze vecinătatea directă a rezervației, în scopul dezvoltării turistice. În 2012, în mod total inexplicabil, Agenția de Protecție a Mediului din Constanța a emis aviz fără raport de mediu pentru un PUZ întocmit de Primăria Agigea în zona rzervației. În baza acestui act, terenurile de lângă lac au fost introduse în intravilan. După ce a rezolvat această problemă în mod miraculos, Maricel a obținut fonduri pentru a trage curent și apă. La un moment dat, edilul s-a plâns presei că autoritățile centrale nu au vrut să-i aprobe o inițiativă… am spune noi, de-a dreptul bolnavă, prin care insul dorea să betoneze malurile lacului cu statut de rezervație naturală. Chiar și așa, Maricel nu s-a descurajat. El a lotizat terenurile de lângă lac și a organizat zeci de licitații publice în vederea concesionării. La un moment dat, un consilier local din gașca lui Maricel a fost ridicat pe sus de procurorii DNA, din locul în care negocia șpăgi pentru a aranja câștigarea unor licitații de concesiune în PUZ-ul lacului. După cum s-a consemnat în stenogramele din dosarul penal, șpăgarul susținea că toate licitațiile pentru terenurile din zonă sunt trucate. Coruptul din anturajul lui Maricel a fost condamnat, fără a mai turna pe nimeni. Vorbele pe care le spusese la negocierea șpăgilor au rămas fără urmări. Ceva probleme vor fi fost, de vreme ce, iată, în 2018, nevasta lui Bolat a preluat fluierând un astfel de contract de concesiune, încheiat în 2016.
Belghiz Bolat a fost angajatul cumnatei lui Maricel
Este evident că toată afacerea este un aranjament ordinar de la un capăt la altul. Belghiz Bolat este un intim al primarului Maricel și asta explică pe deplin și salariile pe care le-a încasat de la FLAG, și concesiunea preluată în 2018 pe malul lacului, și selectarea soției pentru a beneficia de 190.000 de euro din strategia pentru pescuit. Relațiile dintre cei doi coboară adânc în timp. Bolat este fiul unui frizer din Agigea. El a terminat Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța, în anul 2007, cu o diplomă de inginer mecanic. În loc să se îndrepte spre zona navigației, s-a angajat, ca inginer, la firma Crisbo Service SRL, care era deținută de Cristiana Cîrjaliu, cumnata lui Maricel.
La începutul anului 2008, Belghiz este plantat ca inginer la Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri, din subordinea Consiliului Județean Constanța. Consiliul era condus de Nicușor Constantinescu, prieten de nădejde al lui Maricel Cîrjaliu. Însă Maricel, deși învârtea afaceri pe picior mare, era un simplu consilier local, care năzuia să ajungă primar. Războiul pe care îl ducea cu Ion Ioniță, primarul în funcție, era unul crâncen. Cum orice vot conta, Cîrjaliu s-a decis să îl includă pe Belghiz Bolat pe un loc eligibil pe lista de candidați a PSD-ului pentru Consiliul Local. În mai multe ocazii, s-a lăudat în presă că este singurul candidat care promovează un membru al comunității musulmane. În 2008, Maricel a devenit primar. Belghiz a devenit consilier local.
Băiatul frizerului a moștenit o avere fabuloasă
Un an mai târziu, părinții lui Bolat au făcut o donație Primăriei. Ei au cedat două terenuri în zona de vest a localității. Primăria a acceptat donația, sub motivația de a înființa un drum public, în speță strada Dropiei. Ulterior, în zonă a apărut un cartier de vile. Pe 12 august 2010, Bolat a fost numit director la Agigeaserv Util, o întreprindere publică deținută de Comuna Agigea, care se ocupă de lucrările din localitate, plătite de la buget. An de an, îi trec milioane de lei printre degete. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul anilor în această calitate, aflăm că acesta a moștenit în anul 2014, după decesul mamei, o adevărată comoară imobiliară, respectiv cote proporționale dreptului său de urmaș din trei case cu o suprafață construită totală de 600,50 de metri pătrați, un apartament de 77 mp și terenuri intravilane în suprafață de 14.022 de metri pătrați. În 2017, după mai multe dezmembrări și vânzări de case și terenuri, tipul s-a decis să scape de întreaga avere, care era compusă atunci din cote în 18 terenuri intravilane, în suprafață de 12.009 mp, într-o casă și un apartament. Toate bunurile au fost donate tatălui său, rămânând în familie. După ce a devenit oficial sărac lipit pământului, Belghiz Bolat a concesionat un teren de 300 de metri pătrați de la Primărie. În ultima sa declarație de avere, din 2019, acesta apare în continuare fără casă și fără terenuri în proprietate. În schimb, a declarat câștiguri salariale de 69.564 de lei (adică 5.797 de lei net/lună). Soția sa a câștigat 48.000 de lei (adică 4.000 de lei net/lună).
Sora lui Belghiz, angajată la Primărie
Tatăl lui Belghiz Bolat, bătrânul frizer al localității, figurează titular în mai multe investiții imobiliare pe raza comunei. De asemenea, sora lui Belghiz, care se numește Filis Bolat, și-a ridicat de curând o casă de 181 de metri pătrați. Ea a lucrat o perioadă în Primăria Agigea, la serviciul de taxe și impozite. În declarația de avere depusă în această calitate în anul 2016, Filis menționează 22 de terenuri intravilane. În mare parte, este vorba de terenuri pe care le deținea împreună cu fratele și tatăl ei, după decesul mamei. Însă, în listă apar și 4 terenuri pe care le-a dobândit în anul 2015, prin donație. Situația ei particulară ne arată că nu contează dacă te-ai născut în familia unui frizer. Dacă ai noroc, te poți trezi cu donații de mii de metri pătrați de la cine știe cine. Păi se întâmplă, nu-i așa?
