Actual
Bolnavii de COVID-19, trataţi şi la Spitalul din Medgidia
Published
5 ani agoon
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat Ordinul de ministru privind Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei Coronavirus COVID-19 și Lista spitalelor de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-COV-2.
Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor reprezintă un document –cadru care instituie pașii care trebuie urmați de managementul unităților sanitare și măsurile pe care trebuie să le implementeze pentru izolarea și tratamentul cazurilor COVID –pozitive.
De asemenea, documentul conține reglementări privind modul de folosire a echipamentului individual de protecție (PPE) la nivelul unității sanitare, în mod rațional și corect, în funcție de secție, personal și tipul de activitate.
Astfel, în contextul COVID-19, echipamentul individual de protecție trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (ex. tipul de activitate) și a dinamicii de transmitere a agentului patogen (ex. contact, picături sau aerosoli).
Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienților cu COVID-19 va varia în funcție de situație, personalul sanitar și activitatea desfășurată. Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienților trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuși, mască și protecție oculară (ochelari de protecție sau scut facial).
În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienții cu COVID-19 (ex. intubare, ventilație non-invazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilație manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie și recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze ca protecție, mănuși, halate, măști FFP2 și FFP3; de asemenea, se vor utiliza șorțuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile.
În colaborare cu autoritățile administrației publice locale, pe baza analizei la nivel local a capacităților de îngrijire a pacienților, a fost elaborată și Lista cu spitalele de suport pentru pacienții COVID – 19 pozitiv care necesită tratament și pentru patologii specifice (ex afecțiuni cardiace, ortopedice, etc)
Astfel, au fost identificate și desemnate ca unități suport un număr de 57 spitale/ secții exterioare/corpuri de clădire, 44 maternități, 60 spitale și centre pentru realizarea procedurilor de dializă din toate județele țării și București.
În spitale de suport sunt tratate cazuri pozitive la COVID 19 care necesită îngrijiri medicale și pentru alte patologii.
Într-o primă etapă, spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare fără importanță de urgență, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgente medico-chirurgicale. Au fost incluse în rețeaua de spitale de suport, unități municipale/orășenești și spitale din alte județe preponderent cele cu secții de Boli Infecțioase, precum și spitalele din alte rețele, decât ale Ministerului Sănătății ( Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private).
“Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor a fost elaborat de specialiștii din cadrul comisiilor de specialitate ATI, boli infecțioase și specialiști din cadrul Ministerului Sănătății, pe baza recomandărilor OMS si CE. Am cerut managerilor unităților sanitare, dar și direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță să aducă la cunoștința personalului medical și auxiliar, în mod repetat, procedurile ce trebuie urmate în această situație de criză, toate măsurile existente în planul de măsuri, în special reglementările privind măsurile de prevenție și utilizarea corectă, în funcție de expunere, personalului medical, dar și auxiliar”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
Toate unitățile sanitare din sistemul public și privat au obligația asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienților, în concordanță cu prevederile planului de măsuri aprobat. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuțiilor specifice se sancționează conform prevederilor legale.
Ordinul ministerului Sănătății este publicat în Monitorul Oficial 263/31.03.2020. Acesta a fost adus la cunoștința managerilor unităților sanitare și a direcțiilor de sănătate publică într-o videoconferință condusă astăzi de ministrul Sănătății.
În Scenariul 4, zeci de spitale din țară vor trata pacienți cu coronavirus.
Iată lista unităţilor sanitare, postată de către Ştirile TVR:
1. Spitalul Municipal Blaj
2. Secția externă de Pneumologie – Spitalul Județean de Urgență Arad
3. Spitalul Orășenesc Sf. Spiridon Mioveni
4. Spitalul de Pediatrie Pitești – Chirurgie Pediatrică
5. Spitalul Municipal “Sf. Ierarh Dr. Luca” Onești
6. Spitalul Municipal Oradea
7. Spitalul Județean de Urgență Bistrița
8. Spitalul Județean de Urgență Botoșani – Secția externă OG
10. Spitalul Județean de Urgență Brăila
11. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat
12. Spitalul Municipal Făgăraș
13. Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș
14. Spitalul Municipal Oltenița
15. Spitalul Polaris Medical din Cluj
16. Spitalul Clinic de Urgență Cluj – Secția Medicală 1
17. Spitalul Municipal Medgidia
18. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc
19. Spitalul Orășenesc Pucioasa – Pavilion central
20. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște – Ortopedie
21. Spitalul CFR Galați
22. Spitalul Municipal “Anton Cincu” Tecuci
23. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Ioan” Galați
24. Spitalul Clinic Municipal Filantropia – Dolj
25. Spitalul CF Craiova
26. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
27. Spitalul Orășenesc Bolintin Vale
28. Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești
29. Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc
30. Spitalul Municipal Hunedoara
31. Spitalul Municipal Orăștie
32. Spitalul Municipal Lupeni
33. Spitalul Municipal Vulcan
34. Spitalul Municipal Fetești
35. Spitalul Clinic de Neurochirurgie “Nicolae Oblu”
36. Spitalul de Pneumoftiziologie “Dr. Nicolae Rusdea” Baia Mare
37. Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin
38. Spitalul Clinic Județean Mureș
39. Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț
40. Spitalul Municipal Caracal
41. Spitalul Municipal Câmpina
42. Spitalul Municipal Carei
43. Spitalul Județean de Urgență Zalău
44. Spitalul “Prof. Ioan Pușcaș” – Orășenesc Șimleul Silvaniei
45. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
46. Spitalul Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava
47. Spitalul Caritas Municipal Roșiorii de Vede
48. Spitalul CF 2 Timișoara
49. Spitalul Municipal Timișoara
50. Spitalul Municipal “Teodor Andrei” Lugoj
51. Secția de Boli infecțioase a Spitalului Județean Tulcea
52. Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad
53. Spitalul Orășenesc Horezu
54. Spitalul Municipal Adjud
55. Spitalul Clinic Colentina – București.
Comentarii pe Facebook
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!