Administratie
Bugetul de stat pentru 2019: Deficit, în scădere la 2,55% din PIB, restricţii noi pentru bugetari și sute de milioane pentru drumurile județene
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022,5 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022.
Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale in termeni ESA fața de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale față de anul 2019.
Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB).
Cursul luat în calcul la scrierea bugetului este de 4,6701 lei pentru un euro. Între altele, raportul bugetului nu conţine prevederi legate de Prima Casă. De asemenea, nu există o poziţie bugetară care să arate valorificarea taxei pe lăcomie. Totodată, este prevăzută o creştere a pensiilor de la 1 septembrie. Iar cheltuielile de personal din bugetul de stat cresc cu peste 21% faţă de 2018.
Restricţii la cheltuieli de personal. Nu se mai dau tichete
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special, spuneraportul care însoţeşte legea bugetului.
În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor;
În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
În perioada 2019-2021 instituțiile și autoritatile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.
Proiectul poate fi consultat AICI.
Cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 sunt prevăzute la 4,62% din PIB
Cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 însumează 47,19 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
“În perioada 2017 – 2022, cheltuielile de investiţii s-au situat în permanenţă peste nivelul deficitului bugetar şi, deşi se constată o adâncire a deficitului în anul 2018, acesta intră pe traiectoria de ajustare începând cu anul 2019”, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022
“O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătăţirea procesului de evaluare, selecţie, prioritizare şi implementare a investiţiilor publice, pentru a spori absorbţia fondurilor europene, în vederea descongestionării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice”, se spune în document.
Potrivit sursei citate, cheltuielile de investiţii cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă.
“La capitolul ‘Investiţii’, alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie, apă – canalizare, reţea de energie electrică şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor. Având în vedere că investiţiile constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă, construcţia bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investiţiilor care stimulează creşterea. Pe întreg orizontul de referinţă, sumele alocate proiectelor de investiţii se majorează gradual, ajungând la aproximativ 3,9% din PIB în anul 2022 şi respectă regula de aur a finanţelor publice, respectiv nivelul investiţiilor este mai mare ca nivelul ţintei de deficit bugetar”, se mai menţionează în document.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari faţă de anul 2017, potrivit execuţiei preliminate a anului 2018.
În 2017, cheltuielile pentru investiţii s-au ridicat la 26,8 miliarde lei, respectiv 3,1% din PIB.
Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, estimate la 76,67 miliarde de lei
Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2019 se estimează la 76,67 miliarde de lei, reprezentând 7,5% din Produsul Intern Brut, iar în cadrul acestora veniturile totale ale bugetelor locale se estimează la 57,65 miliarde de lei, respectiv 5,6% din PIB, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,9% din PIB, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 – 2022 se menţionează că veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) sunt estimate la 11,92 miliarde de lei şi reprezintă 20,7% din totalul veniturilor bugetelor locale, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de nivelul estimat al anului 2018.
“În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale rămâne integral în judeţul pe raza căruia a fost încasat şi se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale potrivit Legii bugetului de stat. Regula se aplică şi pentru municipiul Bucureşti. Nivelul impozitului pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 este de 22.219,9 milioane de lei”, se menţionează în document.
300 de milioane de lei vor fi alocate în 2019 pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale.
“Repartizarea sumelor pe judeţe s-a făcut după criteriile propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor judeţelor, 15% din sumă direct proporţional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor. Repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor”, potrivit raportului.
Finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate, se va ridica la 178,6 milioane lei, repartizate pe judeţe potrivit propunerilor Ministerului Educaţiei Naţionale, în baza standardelor de cost.
De la bugetul de stat vor fi alocate subvenţii în sumă de 4,919 miliarde de lei, din care, în principal, pentru: finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap (94 milioane lei), acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri (50 milioane lei), finanţarea investiţiilor derulate potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 28/2013 (2,5 miliarde de lei); susţinerea derulării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile (FEN) postaderare (709 milioane de lei) implementate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi finanţarea investiţiilor în sănătate (714,5 milioane lei).
Bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale (BGCUAT), estimat pe anul 2019, este rezultat din cumularea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale sau integral din venituri proprii, bugetului împrumuturilor externe şi interne şi a bugetului fondurilor externe nerambursabile şi reflectă dimensiunea efortului financiar public al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2019.
sursa: economica.net
