Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat drept „inadmisibilă” solicitarea lui Călin Georgescu de a obliga statul român să organizeze turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Procesul împotriva României a fost deschis de Călin Georgescu în urma anulării alegerilor prezidențiale, prin decizia din decembrie 2024 a Curții Constituționale.
Decizia a fost luată joi de CEDO.
Curtea Europeană precizează că Georgescu s-a plâns că decizia din 6 decembrie 2024 prin care Curtea Constituțională a anulat alegerile „se bazează pe acuzații nefondate, a fost ilegală și disproporționată și a încălcat dreptului său la alegeri libere”.
În legătură cu aceste solicitări, CEDO „reiterează că obligațiile impuse statelor contractante (…) sunt limitate la „alegerea legislativului” și nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care aceasta este stabilit în lumina structurii constituționale a statului în cauză – ceea ce Curtea nu a concluzionat încă în nicio cauză anterioară – că acesta din urmă ar putea fi considerat, fără îndoială, un „organ legislativ”, fiindu-i conferită competența de a de a iniția și de a adopta legi sau de a se bucura de puteri largi de control al adoptării legislației sau puterea de a cenzura principalele autorități legislative”.
Constituția României prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă, iar rolul președintelui este definit ca unul de reprezentare a statului, respectarea Constituției șibuna funcționare a autorităților publice, precum și medierea între diferitele puteri în stat, precum și între stat și societate. Menționând toate prevederile legale și constituționale ale funcției de președinte al României, CEDO subliniază că nu găsește niciun indiciu că atribuțiilePreședintelui României sunt de natură să facă din această funcție o parte a„organul legislativ” al statului pârât, în sensul articolului 3 din Protocolului nr. 1 la Convenție.
