Curtea Constituţională a României a atacat cu recurs, vineri, decizia Curţii de apel Ploieşti privind suspendarea Hotărârii 32 din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale de anul trecut. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi două persoane fizice au contestat de asemenea decizia Curţii de Apel Ploieşti. Alte 10 acţiuni vizând Hotărârea CCR sunt înregistrate la Curtea de Apel Ploieşti, una fiind respinsă. Patru au fixate termene de judecată în zilele de 29 şi 30 aprilie.
Curtea de apel Ploieşti a primit, vineri recursul înaintat de CCR la decizia emisă joi de aceatsă instanţă, prin care se suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, au declarat pentru News.ro surse judiciare.
CCR nu este singura entitate care a contestat decizia Curţii de Apel. Recursuri au fost înaintate şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi de către două persoane fizice care nu au calitate în dosar.
Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei. Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploieşti motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidenţiale din luna mai. Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti. Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul.
Decizia a fost pronunţată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 şi 2017 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei.
Vă recomandăm și:
Mecanismul. Un site „Turul 2 înapoi” şi TikTok-ul unei judecătoare pensionare au îndemnat la asaltul cu cereri de anulare a deciziei CCR privind alegerile prezidenţiale
Motivarea
A apărut motivarea judecătorului Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, în legătură cu sentința controversată prin care a anulat decizia CCR privind alegerile din 24 noiembrie.
Judecătorul susține că judecătorii CCR ar fi interpretat ”în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu, potrivit G4Media.
Cum și-a motivat sentința judecătorul Alexandru Vasile
”Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat” (pag. 14).
Mai mult, Alexandru Vasile menționează că CCR a încălcat termenul până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor. El amintește și faptul că CCR a validat inițial alegerile prezidențiale din noiembrie.
Magistratul mai afirmă că cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar ”soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.
Totodată, judecătorul Alexandru Vasile mai susține că CCR și-a încălcat propria decizie privind validarea inițială a alegerilor și că nu a așteptat încheierea votării, dat fiind faptul că turul II începuse (în diaspora, n.red.), dar și că nu există o cerere de anulare a alegerilor:
Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.
Documentul a fost prezentat de b1tv.ro. Iată-l!
VEZI AICI DOCUMENTUL CU MOTIVAREA
Extrase din motivarea judecătorului
Redăm câteva extrase din motivarea judecătorului de la de la Curtea de Apel Ploiești:
- Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
- Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
- Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
- În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
- În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.
