Opinie
Ce ascund cifrele din spatele creșterii economice anunțate de Guvern
Într-un comunicat al INS (Institutul Național de Statistică) emis în data de 15 mai 2019 se arată că produsul intern brut al României a înregistrat un avans de 5,1%, în primul trimestru din 2019, față de perioada similară din 2018, iar comparativ cu trimestrul IV 2018, economia României a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3%.
Cifra de 5,1% a reprezentat o surpriză în condițiile în care cele mai optimiste prognoze nu indicau un avans mai mare de 4,4%, economiștii BCR fiind cei care au estimat această cifră. Analiștii chestionați de către Bloomberg au estimat o creștere a economiei României la cel mult 4,1%, cei ai Reuters fiind chiar mai pesimiști, prognoza acestora fiind fixată la 3,9%.
Mai jos vom analiza structura creșterii economice.
În zona de formare a PIB sunt unele dezamăgiri, dar și surprize. O bună performanță a înregistrat sectorul construcțiilor cu un plus de 5,7%, datorită dezvoltării segmentului imobiliar. Sectorul comerțului a înregistrat un avans de 8,5%, dezamăgirea venind din partea industriei, sector ce a înregistrat o creștere de doar 1,2%.
Doresc să atrag atenția asupra boom-ului din segmentul imobiliar, ce a generat creșterea de 5,7% a sectorului construcțiilor, întrucât aceasta se datorează în primul rând creditării, care pe viitor va produce îndatorare. Este important de menționat că aceasta este cea mai mare creștere din intervalul septembrie 2008 – martie 2019. Nu suntem departe de o bulă imobiliară.
Analizând creșterea de 8,5% a sectorului comerțului, aceasta s-a datorat preponderent majorării salariilor angajaților din domeniul public. Consumul privat a înregistrat o creștere exponențială, comerțul retail s-a dezvoltat, oamenii au cheltuit mai mulți bani pentru bunuri și servicii. Partea negativă este reprezentată de faptul că aceasta a dus la majorarea importurilor. Astfel, în anul curent deficitul comercial a fost 2,4 miliarde de euro, comparativ cu cel înregistrat în primele două luni din 2018, care se afla la 750 de milioane de euro.
De exemplu, în luna februarie 2019, exporturile au însumat 5,892 miliarde euro, iar importurile au însumat 7,044 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,152 miliarde euro.
Cifrele ne spun că sectoarele productive au avut creșteri moderate, în timp ce consumul a explodat. Ne confruntăm cu aceeași situație pe care am mai avut-o și în cursul anului 2017. Cererea internă este ridicată, pe când cea externă este modestă.
Da, România înregistrează creștere economică, însă aceasta este bazată pe majorarea consumului, nu este sustenabilă pe termen lung.
Ca efecte directe a creșterii importurilor menționez devalorizarea monedei naționale în raport cu dolarul american și euro. Un alt efect direct al dezechilibrelor din economie este reprezentat de creșterea inflației, precum și a dobânzilor bancare, fapt ce a dus la majorarea ratelor lunare plătite de către români.
În această situație, Banca Națională a României are obligația de a aduce corecții politicii monetare, în sensul majorării dobânzii de referință, aflată în prezent la un nivel de 2,5%. În condițiile supraîncălzirii economiei, a creșterii deficitului comercial și a devalorizării monedei naționale, majorarea dobânzii de referință este o pârghie pe care banca centrală o poate utiliza pentru corectarea dezechilibrelor.
O soluție pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice ar putea fi reprezentată de coordonarea politicilor guvernamentale cu cele ale Băncii Naționale. În același timp guvernul României este obligat să aloce bani pentru proiecte de anvergură, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii sau alte investiții majore, situație ce ar crea fluxuri economice și creștere economică sustenabilă.
În concluzie, situația economică a României este în prezent asemănătoare cu cea a unui datornic care se împrumută la costuri din ce în ce mai ridicate, pentru finanțarea nevoilor curente.
