Exclusiv
Ce invenții a mai făcut Primăria Năvodari ca să umple malul lacului Siutghiol cu vile
Primăria Năvodari a ”măritat” prin licitații discrete mai multe terenuri din zona de protecție a lacului Siutghiol, din zona Mamaia Sat, care fac obiectul revendicării imobiliare din partea statului român, prin Ministerul de Finanțe și Apele Române (în dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța). Ca să fenteze statul, Primăria a autorizat construirea de vile, fără aviz de la Apele Române. Din punct de vedere legal, orice proiect de construcție pe malul unui lac natural necesită aviz de la Apele Române. Însă primarul Florin Chelaru a pretins într-o adresă oficială că vilele pe care le-a autorizat nu se învecinează direct cu lacul, ci cu o stradă… inventată din pix, care nu există în realitate. Și de vreme ce vilele nu se învecinează cu lacul, ci cu o stradă construită, avizul nu ar mai fi necesar. În realitate, strada inventată din pix este pârloagă și se suprapune peste zona de protecție a lacului, acolo unde orice construcție, inclusiv construcția de străzi, este interzisă de lege. Unul din beneficiarii acestei mânării administrative este legat ombilical de regimul Chelaru, fiind implicat în proiecte imobiliare de milioane de euro pe terenuri obținute în superficie de la Primărie.
2011: Prima stradă inventată și furtul unui teren de 11.000 mp
Cam tot ce se întâmplă cu lacul Siutghiol pe aria orașului Năvodari are legătură cu abilitatea conducătorilor Primăriei locale – cel de acum și cel dinaintea sa – de a inventa chestii. De pildă, în 2011, fostul primar, Nicolae Matei, a inventat din pix strada Promenada lac Siutghiol, pe latura estică a lacului. Numai că strada imaginară pornea dintr-un lot privat și se oprea în alt lot privat. Ca să se plimbe pe ea, turiștii ar fi trebuit să vină cu barca. În realitate, fostului primar puțin îi păsa de turiști. Însă invenția străzii neconectate la sistemul de drumuri publice i-a folosit ca să inventarieze în domeniul public și privat al localității terenurile de pe malul lacului, care aparțineau statului român prin declarația Constituției. Ne referim aici la Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 93/21.04.2011, prin care 11.000 de metri pătrați de teren de pe malul lacului au ajuns proprietate privată a localității. O investigație detaliată pe această temă puteți citi AICI.
Ulterior, Primăria a vândut terenurile furate de la stat către firmele care dețineau obiective turistice în zonă. Tot din această împrejurare a urmat un litigiu de zile mari cu SC Somaco Construct SRL, care consolidase malul lacului, în dreptul proprietății sale, cu pat de piatră garnisit la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Primăria a inventat că societatea nu ar fi consolidat terenul, ci ar fi depozitat piatră și nisip, motiv pentru care i-a aplicat o taxă asimilată activităților comerciale de depozitare, în cuantumul halucinant de două milioane de euro. Anul acesta, taxa fiscală a fost desființată de o instanță penală.
2013: Pădurea din lac
Ne întoarcem la anii de furt. În 2013, Consiliul Local Năvodari a adoptat o altă hotărâre de inventariere (HCL 162/25.06.2013), prin care a inclus în domeniul privat al localității o nouă suprafață, de 2,5 hectare, pe strada M1 din Mamaia Sat. Terenul era de fapt o bucată din lac, denumită popular ”Coada Lacului”. Vorbim aici de o zonă acoperită de apă și stuf, foarte valoroasă din punct de vedere al biodiversității. Aici era cuibarul unor valoroase specii de păsări, fapt care, în 2007, condusese la declararea întregului lac drept sit de protecție avifaunistică Natura 2000. Mai departe, Primăria a obținut intabularea terenului în cartea funciară, pe baza unei adrese care susținea mincinos că terenul ar fi, în mare parte, o pădure. Dacă vreți, era o pădure. Dar o pădure de stuf care creștea în apă. AICI puteți citi un articol detaliat pe această temă.
2017: Curtea de Conturi descoperă probleme grave la inventarierea terenurilor de pe malul lacului
Furtul terenurilor de stat din cuveta și de pe malul lacului a început să fie descoperit de autorități la sfârșitul anului 2017. Secretul s-a păstrat bine până atunci, pentru că, în anul 2010, o lege strâmbă, care contravine Constituției și legii organice a apelor, a dat lacul Siutghiol în administrarea consiliilor locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari, fiecare pa aria sa administrativă. Vorbim aici de Legea 42/2010. Evident că lupul, pus paznic la oi, s-a apucat să decimeze turma. Dar treaba asta nu putea rămâne neobservată la infinit. Ca dovadă, la sfârșitul anului 2017, Curtea de Conturi a României a descoperit 11 abateri colosale la Primăria Năvodari, ultima din ele fiind tocmai în domeniul inventarierii ilegale a terenurilor de pe malul lacului. În urma controlului, prin Decizia nr. 38/30.10.2017, Curtea a obligat Primăria să reanalizeze situația terenurilor de la Siutghiol, să facă delimitări cu statul și să evalueze gradul de eroziune împreună cu specialiștii de la Apele Române. O comisie în acest sens trebuia constituită până pe 31 ianuarie 2018, conform deciziei citate. (AICI puteți citi tot documentul. Abaterile referitoare la terenurile de la Siutghiol se găsesc la punctul 11; celelalte puncte sunt dedicate haiduciilor de alt tip).
2018: Ministerul de Finanțe și Apele Române revendică zona de protecție a lacului
Din motive lesne de înțeles, Primăria Năvodari a tergiversat aplicarea măsurilor. Autoritatea locală a câștigat timp, contestând la instanța de contencios administrativ exact punctul 11 din decizia Curții de Conturi. În acest fel, s-a declanșat un proces de lungă durată. În iunie 2018, statul român a decis să inițieze un proces de revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, în care a cerut să i se restituie toate terenurile incluse în zona istorică de protecție a lacului, de 15 metri de la țărm, precum și terenurile câștigate din lac prin lucrări de consolidare sau de asanare. Trebuie să știți că zona actuală de protecție a lacului a fost diminuată la 5 metri de la țărm. În această bandă de 5 metri nu se poate construi nimic. Însă diferența de 10 metri, din fâșia istorică de 15 metri, nu a fost niciodată dezafectată din domeniul public al statului, neexistând niciun act normativ în acest sens. În consecință, proprietatea de stat a rămas în continuare pe 15 metri de la țărm. În cadrul procesului, Ministerul de Finanțe și Apele Române au cerut anularea a șase hotărâri ale Consiliului Local Năvodari prin care terenurile de stat de la Siutghiol au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a localității. De asemenea, cele două instituții de stat au făcut sesizare de neconstituționalitate în privința Legii 42/2010. Sesizarea a fost trimisă spre soluționare Curții Constituționale a României.
Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului României
Furtul terenurilor din cuveta și de pe malul lacului a mai făcut și obiectul unei anchete parlamentare, la comisia de abuzuri din Senatul României. Ancheta a debutat în 2017 și s-a încheiat în 2019. În repetate rânduri, Primăria Năvodari a trebuit să lămurească diferite aspecte și să dea note de relații. De asemenea, primarul Florin Chelaru a fost audiat de mai multe ori. La cererea Comisiei de Abuzuri, alte instituții ale statului, precum Apele Române, Direcția Antifraudă Fiscală din ANAF, corpul de control al Ministerului de Interne sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, au făcut verificări, cerând note de relații de la Primăria Năvodari. Colac peste pupăză, în aceeași perioadă, funcționarii Primăriei implicați în taxarea abuzivă a firmei Somaco Construct au fost audiați la Parchetul Curții de Apel, iar la nivelul DNA Constanța s-a format un dosar penal referitor la furtul terenurilor din lac.
2018: Primăria organizează licitație pentru terenurile în litigiu
Un om normal ar fi simțit măcar o minimă tulburare în fața acestor demersuri. La Năvodari, însă, primarul în funcție nu s-a sinchisit și a continuat să facă totul pe dos. Pe 4 aprilie 2018, așadar după constatările Curții de Conturi, la inițiativa primarului Florin Chelaru, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea nr. 92 privind constituirea unui drept de superficie, cu titlu oneros, prin licitație publică, asupra unui teren de 610 mp de pe strada M12 fără număr. Superficia echivalează cu o concesiune; singura diferență este aceea că superficia se aplică la terenurile din domeniul privat, în vreme ce concesiunea se aplică doar la terenurile din domeniul public. Prețul de pornire a fost de 23,04 lei pe metru pătrat pe an. În hotărârea de aprobare a licitației se menționa că terenul a fost dobândit de Orașul Năvodari în baza HCL nr. 32/28.02.2011 privind inventarierea unor terenuri în domeniul privat al localității. De asemenea, se menționa că terenul scos la licitație are numărul cadastral și de carte funciară 116713. Verificând pe Geoportalul ANCPI, putem remarca faptul că terenul se situează chiar pe malul lacului Siutghiol.
Aprilie 2019: Prima autorizație de construire
Licitația s-a organizat în ciuda anchetelor în desfășurare, iar un an mai târziu, Primăria Năvodari a eliberat autorizația de construire nr. 261/19.04.2019 în beneficiul persoanei fizice Marin Mioara. Așa cum se precizează în Registrul Electronic al Autorizațiilor, disponibil pe site-ul Primăriei Năvodari, Marin Mioara deținea terenul CF 116713 în baza contractului de superficie nr. 651/2018. Cel mai probabil vorbim chiar de câștigătoarea licitației. Prin autorizația din 19 aprilie 2019, titulara superficiei primea dreptul de a construi trei locuințe unifamiliale cu regim de înălțime S+P+1E pe terenul de lângă lac. La data menționată, se împliniseră 10 luni de la debutul procesului deschis de statul român pentru revendicarea imobiliară a terenurilor din zona de protecție a lacului, iar Primăria Năvodari primise obligația să depună la instanță hotărârile de inventariere și documentațiile de primă înregistrare cadastrală a terenurilor din zona de protecție a lacului. Așadar, primarul și funcționarii aveau deplina reprezentare a faptului că acest teren, aflat în vecinătatea lacului și dobândit printr-o hotărâre de inventariere, face obiectul cererii de revendicare din partea statului. Cu toate acestea, Chelaru și ai lui nu s-au lăsat intimidați, susținând proiectul de a se trânti 3 vile pe terenul jefuit de la stat, sperând să-și acopere faptele pe baza unor complicități la nivelul justiției locale, cunoscute de toată lumea.
Septembrie 2019: A doua autorizație de construire
Pe 10 septembrie 2019, când statul învestise deja instanța de judecată să se pronunțe în sensul anulării HCL 32/28.02.2011, prin care a fost însușit fraudulos terenul acordat mai apoi în superficie, Primăria Năvodari a emis o nouă autorizație. Este vorba de autorizația 588/10.09.2019, pentru modificarea proiectului în curs de construcție din 3 locuințe unifamiliale, în 5 locuințe înșiruite, C1-C5, cu regim de înălțime S+P+1E retras. Deși vorbim de același teren de 610 mp, de pe strada M12 fără număr, înscris în cartea funciară 116713, de data aceasta titularul autorizație nu mai apare Marin Mioara, ci firma Aqua Force SRL. Aceasta aparține afaceristului Adrian Damian, un intim al primarului Florin Chelaru și asta explică pe deplin mobilul faptelor.
În miezul unor afaceri cu superficii de milioane de euro
O anchetă despre modul în care acest Damian a fost implicat în proiecte imobiliare cu terenuri în superficie puteți citi AICI. De asemenea, puteți citi AICI o altă anchetă despre modalitatea în care soția lui Adrian Damian a fost despăgubită de Primăria Năvodari, după ce autoritatea i-a concesionat un teren care nu era al Primăriei, ci al unei persoane fizice, și i-a emis autorizație de construire. Fiind indusă în eroare, soția afaceristului a solicitat despăgubiri și le-a și primit de la o instanță de judecată. Evident că Primăria sau Consiliul Local din Năvodari nu s-au întors împotriva lui Florin Chelaru ca să pună banii la loc în vederea reparării prejudiciului. În sfârșit, AICI puteți citi detalii despre cearta pe bani survenită între Adrian Damian și partenera sa de lovituri imobiliare, Elena Dinu, care este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. O publicație națională a relatat recent că soacra afaceristă le-a făcut plângeri penale la DNA și DIICOT lui Adrian Damian, dar și primarului Florin Chelaru. Aceasta a relatat mai multe tranzacții controversate cu terenuri din zona Mamaia Sat-Năvodari, în care au avut dreptul să cumpere bucăți de pământ o rudă a consilierului PSD-ist Vasile Moruzi, funcționara Margareta Mitran, în numele unei persoane fizice, dar și o firmă de lângă orașul natal al lui Chelaru, deținută de o mămăiță de 78 de ani.
Elena Dinu, soacra consilierului PSD-ist Ilie Coman și fosta parteneră de lovituri imobiliare a lui Adrian Damian. Sursa: Facebook.
Zona de protecție fără construcții, redusă la 4 centimetri
Revenim la terenurile de la Siutghiol. După ce a obținut toate actele de la Primărie, Damian s-a apucat de construit pe malul bălții. Acest fapt a nemulțumit o asociație civică aflată în război cu mafia imobiliară, care a trimis memorii și petiții la toate instituțiile statului. Din multitudinea de înscrisuri publicate AICI, care atestă că instituțiile au făcut verificări în privința certificatelor de urbanism ale investiției, unul ne-a atras atenția în mod deosebit. Este vorba de un răspuns oferit de primarul Florin Chelaru către ANCPI. Primarul din Năvodari lămurește de ce nu a trecut în certificatele de urbanism care au precedat cele două autorizații obligația ca investitorii să obțină aviz de la Apele Române. Chelaru scrie că terenul se află la peste 7 metri de limita cadastrală a lacului Siutghiol, situație pe care o deduce din faptul că între teren și lac se găsește strada M1 cu o lățime de 6,96 metri liniari. Cu alte cuvinte, dacă între vile și lac sunt peste 7 metri, iar 6,96 metri din această suprafață sunt ocupați de strada M1, rezultă că zona de protecție în care nu se poate construi nimic, nici măcar drumuri, a rămas de aproximativ 4 centimetri. Culmea, evocând existența acestei străzi, primarul din Năvodari lămurește că, din această cauză, nu a fost necesar avizul Apelor Române.
O logică ar fi, căci avizul este necesar pentru a putea construi în vecinătatea lacului, iar nu în vecinătatea unui drum construit. Numai că, în teren nu se află niciun drum construit între locuințele înșiruite de Adi Damian și luciul de apă. Strada este neconstruită, existând doar pe hârtie. Mai exact există în harta cadastrală și în Geoportalul ANCPI. Este vorba de o fâșie de teren, cu numărul cadastral 111043, care pleacă din coada lacului, pe buza lacului, până la intersecția cu M12 (CF 109817)
Potrivit legii, acest drum nu va putea fi construit niciodată. Am explicat mai sus că pe fâșia de 5 metri de la țărm nu se poate construi absolut nimic, pentru că nu permite legea. Chelaru știe acest lucru. Dar a inventat strada din pix, ca să-l îmbogățească pe prietenul său Damian, urgent, pe repede înainte, să apuce omul să vândă locuințele înainte ca instanța de judecată să se pronunțe în dosarul de revendicare cu statul român.
O clădire care stă pe apă
Cu aceeași intenție de a dispune de terenurile de stat acaparate fraudulos în domeniul privat al localității, Primăria Năvodari a dezmembrat terenul de 25.000 de metri pătrați din coada lacului Siutghiol. Prin această operațiune cadastrală, au rezultat două loturi: unul de 1.000 de metri pătrați și altul de 24.000 de metri pătrați. Pe lotul mai mic, Primăria a autorizat construirea unei clădiri cu anvelopă de beton armat pentru un post trafo și birouri. Clădirea există și funcționează potrivit destinației sale. Însă aceasta nu este înscrisă în cartea funciară. Motivul este unul cât se poate de bizar: în documentația oficială, terenul figurează în continuare ca fiind acoperit de apă. Asa arată clădirea care se găsește pe teren:
În urmă cu patru ani, aici era lacul. Între timp, balta a fost asanată, iar Primăria a autorizat clădirea albastră din imagine. Construcția este neintabulată, deoarece terenul figurează în continuare în categoria ”ape stătătoare”. Fâșia dintre clădirea albastră și blocul din stânga, construit anul acesta, a fost intabulată ca stradă, cu numele Strada M1. Fâșia se continuă pe marginea istorică a lacului până la intersecția cu strada M12.
Aici puteți vedea extrasul informativ integral.
Iunie 2019: altă licitație discretă pentru 853 de metri pătrați
Și lucrurile nu se opresc aici. Prin HCL 156/24.06.2019, consilierii din Năvodari, la propunerea lui Chelaru, au aprobat încă o licitație pentru acordarea în superficie a unui alt lot de 853 mp, tot pe strada M12 fără număr. Când și cum s-a organizat licitația sunt aspecte necunoscute publicului, de vreme ce informațiile pe această temă nu s-au păstrat în memoria internetului. Cel mai probabil, de licitație au aflat doar niște inițiați.
Superficiarul a năvălit deja pe teren, săptămâna trecută, când a defrișat vegetația forestieră și a început să sape de zor gropi de fundații în terenul care aparține de drept statului român. Deși am mediatizat această situație, autoritățile dorm în papuci. Justiția se mișcă greu. În schimb, protejații lui Chelaru se mișcă repede, pentru a umple cu vile zona lacului, dar mai ales pentru a obține statutul de constructori de bună-credință. Lanțul de influențe și complicități e lung și gros. O mână spală pe alta și împreună fața. După ce făptașii vor termina de împachetat distrugerea acestui colț de natură, burțile verzi care protejează această mafie vor pleca la pensii speciale. Ca să fie treaba treabă!
