Justitie
Claudiu Palaz a câştigat. Dosarul penal pe care i-l făcuse prefectul Nicolaescu a fost casat, cu restituire la parchet
Magistraţii Tribunalului Constanţa au casat rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Claudiu Palaz în Dosarul Cariera de la Sibioara. Iniţial, pe 2 februarie 2017, magistraţii au respins cererea acestuia de restituire a cauzei la Parchet, din motive care ţin de nelegalitatea sesizării instanţei, nelegalitatea administrării probelor şi a modului defectuos de efectuare a actelor de urmărire penală. Ulterior, Claudiu Palaz a formulat contestaţie, iar la termenul din 31 martie 2017, judecătorii au găsit argumentele sale corecte şi au dispus, definitiv, restituirea cauzei la Parchet.
„Plângerea prefectului Adrian Nicolaescu şi aşa-zisele probe pe care acesta le-a propus au fost artificiale şi umflate. Am fost acuzat că nu am pus în aplicare o hotărâre judecătorească pentru retrocedarea unui teren minier din Sibioara, care legal nici nu putea fi retrocedat. Însă la acel moment, proprietarul carierei obţinuse o altă hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care i se recunoşteau drepturile asupra terenului. Nimeni nu putea retroceda un astfel de teren. Ulterior, acea hotărâre irevocabilă a fost revocată. Aşa s-a întâmplat. E un caz unic în justiţie, pentru că irevocabil înseamnă ceva ce nu mai poate fi revocat. Nu ştiu de ce organele statului nu au anchetat acea situaţie. Dar, în mod cert, eu nu mai eram prefect când s-a revocat hotărârea care, în mod normal, nu mai putea fi revocată. Cu toate acestea, prefectul Adrian Nicolaescu a depus o plângere penală împotriva mea, încercând să inducă în eroare justiţia, prezentând lucrurile în mod trunchiat. Fac precizarea că în zonă sunt interese economice pentru carieră din partea grupului Mazăre-Strutinsky. Prin plângerea sa, prefectul a făcut jocurile economice pentru gruparea menţionată.”, a declarat Claudiu Palaz pentru Ordinea.Ro.
Dosarul Sibioara a pornit de la un proces aranjat la modul mizerabil
Cazul Sibioara a debutat în anul 2008, când două pensionare reprezentate convenţional de avocatul Ionel Haşotti, fratele fostului senator Puiu Haşotti, au obţinut o hotărâre judecătorească de retrocedare a unui teren în localitatea Sibioara, care se suprapune parţial peste cariera Sibioara II – Valea cu Izvorul a companiei miniere Somaco Construct SRL. Terenurile miniere sunt exceptate prin lege de la retrocedare, însă avocatul Haşotti a susţinut verbal în faţa Tribunalului Constanţa, că „nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră”. Compania minieră nu a fost citată în procesul de fond funciar. Clienţii lui Haşotti s-au judecat cu Comisia locală Lumina şi Comisia Judeţeană Constanţa, ambele conduse la acel moment de colaboratorii politici ai lui Puiu Haşotti, Ioan Roman, respectiv Dănuţ Culeţu. Comisia Judeţeană nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, în vreme ce Comisia Locală Lumina a fost reprezentată de avocata Anca Mirăuţă, care avea sediul profesional într-un imobil de pe strada AS Puşkin nr. 19A, acolo unde funcţiona şi Fundaţia Brătianu, fondată chiar de fostul senator Puiu Haşotti. Trebuie să mai spunem aici că hotărârea de retrocedare, pe fond, a fost pronunţată de judecătoarea Corina-Eugenia Jianu, actualmente suspendată din magistratură şi trimisă în judecată, sub acuzaţia că a luat mită pentru a da sentinţe prin fraudă la lege.
Vangheliţa Tase revocă o hotărâre irevocabilă în favoarea lui Haşotti
În 2009, sesizând că este victima unui abuz judiciar, compania Somaco Construct SRL, aparţinând omului de afaceri Grigore Comănescu, a deschis un proces de sine stătător, în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate, respectiv de folosinţă asupra unei părţi din terenul retrocedat prin fraudă la lege clienţilor lui Ionel Haşotti. Somaco a câştigat procesul în mod definitiv şi irevocabil. Din acest motiv, în anul 2011, Comisia Judeţeană, condusă de Claudiu Palaz, a emis o hotărâre prin care a respins cererea de punere în posesie a clienţilor lui Ionel Haşotti. În replică, avocatul a formulat recurs, în numele clienţilor săi, faţă de hotărârea irevocabilă constitutivă de drepturi pentru Somaco Construct SRL. Deşi aceasta fusese dată deja în recurs, iar recursul la recurs era interzis de legea procesual-civilă şi de o decizie a secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, acţiunea lui Haşotti a fost admisă de un complet al Curţii de Apel Constanţa, prezidat de judecătoarea Vangheliţa Tase.
Obligat să plătească daune, prefectul Nicolaescu l-a făcut pe Palaz ţap ispăşitor
Clienţii lui Haşotti au fost puşi în posesia terenului minier în luna iunie 2016, la iniţiativa actualului prefect Adrian Nicolaescu. Pentru timpul scurs între 2008 şi 2016, moştenitorii au deschis un proces de daune împotriva Prefecturii şi Primăriei Lumina, cerând lipsa de folosinţă a suprafeţei în litigiu. Pe fond, Judecătoria Constanţa a admis daune morale, materiale şi cominatorii de aproximativ 500.000 de euro. Aceşti bani urmau să fie încasaţi de clienţii lui Haşotti de la Prefectură şi de la Primăria Lumina. În acel context, la sfârşitul anului 2016, prefectul Adrian Nicolaescu a depus o plângere penală împotriva lui Claudiu Palaz şi a Aurei Bozdoacă, acuzându-i pe cei doi că, prin hotărârea 266/2011, la adoptarea căreia au participat, ar fi prejudiciat bugetul public cu jumătate de milion de euro. Motivată după aproape un an de zile, sentinţa civilă de jumătate de milion de euro a fost casată de Tribunalul Constanţa. În momentul de faţă, statul nu mai datorează aceşti bani clienţilor lui Ionel Haşotti, însă daunele materiale urmează să fie stabilite printr-o nouă expertiză judiciară. Magistraţii Tribunalului Constanţa au constatat că daunele stabilite iniţial au fost nelegale, deoarece s-a calculat lipsa de folosinţă asupra terenului pornind de la comparabile din domeniul petrolului şi gazelor naturale, domenii de zeci de ori mai profitabile decât carierele de piatră. Trebuie să mai spunem că Ionel Haşotti a fost avocatul unor firme controlate de Sorin Strutinsky. Nu în ultimul rând, Strutinsky este asociat, printr-un off-shore cipriot, în SC Amber Consulting SRL, firmă ce deţine, la rândul ei, un permis de exploatare minieră la Sibioara, în vecinătatea carierei Somaco Construct.
Haşotti, artizanul abuzului, a fost martor împotriva lui Palaz
În dosarul penal întocmit împotriva lui Claudiu Palaz şi a Aurei Bozdoacă, Ionel Haşotti a fost martor. În mod inexplicabil, Parchetul nu a găsit de cuviinţă să-l întrebe cum a reuşit să retrocedeze un teren minier care este exceptat prin art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000 de la retrocedare. De asemenea, procurorii au ratat să-l întrebe când a minţit: atunci când a spus că pe teren nu se află nicio carieră, ca să poată obţine retrocedarea, sau atunci când a cerut daune de jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosinţă a carierei? Nici aspectul recursului la recurs, prin care s-a revocat hotărârea irevocabilă, nu a fost atins. Restituirea cauzei la Parchet ar trebui să ducă la analizarea acestor aspecte total incompatibile cu statul de drept. Statul de drept înseamnă “domnia legii”, or în Cazul Sibioara legea a fost încălcată. Opinia publică aşteaptă ca cei care au încălcat legea să răspundă, nu să se găsească un ţap ispăşitor în persoana lui Claudiu Palaz.
