Potrivit experţilor, un plan de restructurare bine pus la punct şi implementat la un nivel optim impune o anumită rigurozitate în afaceri, fapt care lipseşte, din păcate, multor investitori.
Planul de restructurare vizează identificarea surselor credibile de finanţare a afaceri (surse de încasare certe, oportunităţi etc.) şi găsirea unor soluţii optime pentru scăderea cheltuielilor operaţionale. Potrivit experţilor, planul de restructurare este o soluţie optimă pentru firmele care ajung în pragul insolvenţei, incapabile să îşi mai plătească furnizorii, partenerii de afaceri.
“Toată lumea are de câştigat, într-un fel sau altul, dintr-un asemenea demers. În loc să se ajungă la procese în justiţie, creditorii primesc un plan de încasări eşalonate ale datoriilor, firma se repoziţionează mult mai solid pe piaţă şi, poate cel mai important, continuă business-ul pe nişte fundamente riguroase, predictibile, fără să ajungă, ca entitate şi acţionari, în colimatorul opiniilor negative şi a blocajelor investiţionale”, a mai spus Neacşu.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, citate în analiza companiei, la nivelul lunii august, 82.261 de firme se aflau în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, cu 17.585 mai multe decât cele înregistrate după primul semestru.
Numărul firmelor care îşi suspendaseră activitatea, la nivelul lunii august, era de 10.139, cu 5,64% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al firmelor dizolvate înregistra un nou record al ultimilor ani, de 25.153, cu 9,28% mai multe decât în perioada similară din 2022. Statisticile arată, totodată, cu 42.994 de companii au fost radiate în primele 8 luni, iar 3975 au intrat în insolvenţă.
“Cele mai multe probleme de business sunt, cum era de aşteptat, în zona Bucureşti-Ilfov, acolo unde se înregistrau peste 5200 de firme dizolvate, urmate de judeţele Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa”, arată analiza.
Cauzele acestui număr record de firme cu probleme ţin, pe de o parte, de efectele inflaţiei, iar pe de alta de slaba capitalizare a mediului de business. Două din trei firme din România se confruntă cu probleme financiare în fiecare lună, iar mai mult de 90% dintre acestea nu au capitalul financiar de a rezista unui blocaj financiar mai mare de 2-3 luni de zile.
“Dincolo de inflaţie, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare şi creşterea dobânzilor, majorarea taxelor şi impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcţiile şi comerţul”, arată sursa citată.
În contextul schimbărilor fiscale şi al incertitudinii care tinde să se accentueze, economia îşi va desfăşura activitatea cu frâna de mână trasă anul viitor, concluzionează experţii companiei.