Exclusiv
Cum a furat Primăria Năvodari 2,5 hectare din lacul Siutghiol. Stuful a fost declarat ”pădure”
Un extras informativ de carte funciară emis de OCPI Constanța atestă că Primăria Năvodari și-a însușit fraudulos o halcă de 2,5 hectare din Lacul Siutghiol, zona Mamaia-Sat. N-ar fi nici primul și nici ultimul furt de terenuri din lac. Însă, în acest caz manevra imobiliară lovește în cea mai valoroasă zonă a lacului Siutghiol din punct de vedere al protecției mediului. Practic, primăria și-a tras hotarul proprietății private nu doar peste domeniul public al statului român. S-a întins și peste zona de stufăriș peren din coada lacului. Vorbim de o zonă esențială pentru funcționarea sitului ROSPA 0057, inclus în rețeaua de protecție comunitară europeană, Natura 2000.
În timp ce Uniunea știa că în coada lacului nostru se află o zonă de stufăriș importantă pentru supraviețuirea a 31 de specii de păsări, Primăria Năvodari mințea odios că zona ar fi în mare parte o pădure. Nici urmă de stuf. Nici urmă de specii protejate. După cum se știe pădurile pot fi administrate în regim privat.
Așa cum se poate constata fără dubiu din filmarea atașată articolului de față, terenul înglobat fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari nu este deloc pădure. În proporție de 90% este stufăriș peren, brăzdat de canale și ochiuri de apă alimentate din bazinul hidrografic al lacului Siutghiol. Pe alocuri, se observă insulițe de piatră, moloz și nisip, ”construite” artificial, de-a lungul timpului, pentru cucerirea terenului din lac. Zona Mamaia Sat este în plină expansiune imobiliară. Blocuri care pot produce un profit de milioane de euro așteaptă să se cuibărească în situl natural.
Tunul imobiliar evocat mai sus a fost atent plănuit, dar mai ales legalizat printr-o serie de falsuri epocale. Totul a început în 2013. Primar al localității era PSD-istul Nicolae Matei. De-a dreapta sa, ca viceprimar, se afla Florin Chelaru, actual ”chiriaș” de la Primărie. La dispoziția celor doi funcționa o mașină de vot în Consiliul Local: Oameni cu origini sănătoase, tâmplari și lăcătuși în mare parte, inapți să înțeleagă chestiuni juridice elementare, dar dispuși să ridice mâna pentru orice. În acest context, pe 25 iunie 2013, Nicolae Matei s-a prezentat în fața Consiliului Local Năvodari cu un proiect de completare a inventarului bunurilor din domeniul privat al localității. În anexa hotărârii figurau trei terenuri. Lista era deschisă de un teren de 25.000 de metri pătrați situat în Mamaia Sat, pe strada M1 (o stradă care nu există pe hărțile Google). Valoarea de inventar – un fleac: 17.032,50 de lei. La ”categoria de folosință”, în anexa hotărârii se menționa ”HB”. Acest indicativ, HB, înseamnă ”lacuri și bălți naturale”.
La ședință au participat 16 consilieri locali. Toți au votat în bloc pentru înscrierea terenului HB în inventar. Nici măcar unul dintre ei nu a întrebat: dar în ce bază a obținut Primăria o bucată din lac în proprietate privată? Se poate așa ceva? E legal?
Din punct de vedere legal, nu se putea. În primul rând, inventarierea este o procedură pur formală. Inventarul este un tabel ordinar, făcut în Word sau în Excel, în care o comisie numită prin dispoziție de primar trebuie să înscrie terenurile și clădirile dobândite legal de Primărie. Rețineți: dobândite legal! Primăriile dobândesc proprietatea privată a unor bunuri la fel ca toți privații din această țară, prin cumpărare, prin schimb de terenuri, prin donație etc., dar și prin câteva modalități specifice, precum dezafectarea unor terenuri și clădiri din domeniul public sau preluarea bunurilor fără moștenitori.
Înscrierea terenului în inventarul Primăriei a fost ilegală din toate punctele de vedere. Primăria nu a dobândit legal acest teren și nici nu-l putea dobândi legal, fiind vorba de o bucată din lac, aparținând de drept, prin Constituție și prin legile organice, domeniului public al statului român. Să înscrii un teren al statului într-un inventar local cu bunuri private este un furt ordinar, în toată puterea cuvântului.
Hotărârea este contrasemnată de secretarul UAT, Viorica Târșoagă. Secretarul semnează pentru legalitate. Cât de legală a fost ”afacerea” am explicat mai sus. Doamna în cauză a mai fost implicată în menținerea în ființă a unei taxe fiscale, total abuzive, de două milioane de euro pentru un alt teren furat din lac de Primăria Năvodari, printr-o inventariere frauduloasă perfect similară. Ne-am referit mai sus la cazul halucinant, în care firma Somaco Construct SRL, care deține un complex de vile în zona Mamaia Nord, a consolidat, în anul 2007, malul lacului, care se surpa și îi afecta investiția. În 2011, Primăria a inventariat abuziv malurile lacului, care aparțin de drept domeniului public al statului român. Un an mai târziu, autoritatea locală a reușit să obțină intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, fără nicio dovadă că obținuse bunurile în mod legal. După ce s-a văzut proprietară pe terenul statului, în modalitatea de mai sus, Primăria a emis o taxă fiscală în valoare de două milioane de euro pentru SC Somaco Construct SRL, apreciind că lucrarea hidrotehnică de consolidare a malului ar reprezenta, de fapt, o formă de depozitare provizorie de materiale de construcții în locurile publice. În realitate, societatea nu depozitase nimic, iar Primăria nu obținuse legal terenul folosit în scopul taxării abuzive a firmei de turism. Viorica Târșoagă a contrasemnat dispozițiile, evident abuzive, emise de Matei în acest caz, prin care a respins contestațiile societății, confirmând legalitatea unor aspecte pe deplin ilegale.
Primăria Năvodari a mai furat și alte terenuri de stat: hălci zdravene din plaja Mării Negre, dar și tot terenul de stat de sub Tabăra de Copii Năvodari. Toate aceste prăduieli ale proprietății publice au fost legalizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Constanța, condus, la un moment dat, de un năvodărean din gașca lui Matei. Pe astfel de relații unse din timp, amputarea bucății de lac din domeniul public al statului român a fost legalizată fără probleme. Geniile de la OCPI au considerat că HCL-ul pe care Primăria Năvodari și l-a fabricat în regie proprie reprezintă titlu de proprietate. Terenul a fost intabulat pe 31 martie 2014 în cartea funciară 111900/Năvodari. Doi ani mai târziu, pe 12 octombrie 2016, când la cârma orașului se afla deja actualul primar Florin Chelaru, terenul a fost dezmembrat în două loturi: primul de 24.000 de metri pătrați și al doilea de 1.000 mp.
Extrasul de carte funciară evocat la începutul articolului se referă la terenul de 24.000 mp. Cartea funciară a imobilului are numărul 115183/Năvodari. Din rubrica de date referitoare la teren, aflăm că acesta figurează integral în intravilan, având categoria de ”pădure” pe o suprafață de 10.412 mp și de ”ape stătătoare”, pe o suprafață de 13.588 mp. În zonă, niciodată nu a existat o astfel de pădure. În plus, Codul Silvic interzice introducerea pădurilor în intravilan. În sfârșit, apele de suprafață (curgătoare sau stătătoare) aparțin domeniului public al statului, potrivit punctului 3 din anexa Legii 213/1998 privind proprietatea publică și regimul acesteia. Credeți că registratorul de la OCPI nu știa aceste lucruri?
Ministerul de Finanțe și Administrația Națională Apele Române încearcă să recupereze terenurile de stat de la Siutghiol, intabulate fraudulos de Primăria Năvodari, pe calea unui proces de revendicare imobiliară. Statul a cerut în proces constatarea nulității absolute a hotărârilor locale prin care bunurile sale au fost inventariate fraudulos în proprietatea privată a Orașului Năvodari. Gașca de la Primărie nu pare deloc intimidată de aceste demersuri, adoptând noi acte care fraudează statul român. Însă despre acestea vom vorbi pe larg într-un articol viitor. Va urma!
