Exclusiv
Cum explică Primăria Năvodari jaful prin care și-a însușit terenurile de stat de pe malul lacului Siutghiol
Published
6 ani agoon
Tribunalul Constanța obligă Primăria Năvodari și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să prezinte documentele prin care terenurile de stat din zona de protecție a lacului Siutghiol au fost incluse fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari. Aceste relații sunt solicitate în dosarul de revendicare imobiliară deschis încă de anul trecut de Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice împotriva Orașului Năvodari. Cele două instituții spun că Primăria a acaparat ilegal zona de protecție a lacului, în suprafață de 6,5 hectare, dar și terenurile câștigate din lac prin lucrări hidrotehnice (consolidarea malurilor).
Un jaf ordinar, din vremea lui Matei
Jaful a avut loc în perioada în care localitatea era condusă de Nicolae Matei. La inițiativa acestuia, Consiliul Local Năvodari a votat mai multe hotărâri, prin care zona de protecție a lacului aparținând de drept statului a fost inventariată în domeniului public și privat al localității. Inițiativa nu a fost contestată de administratorul lacului, pentru că această calitate era deținută chiar de către Primăria Năvodari, prin efectul Legii 42/2010. Prin legea menționată anterior, lacul a ajuns în administrarea consiliilor locale riverane. Așa de bine a administrat Primăria Năvodari partea sa de lac, încât și-a însușit terenurile de pe mal.
Nicolae Matei a justificat această inițiativă prin nevoia amenajării unui drum public de promenadă pe malul lacului Siutghiol. Motivația a fost o simplă găselniță. Ca dovadă, drumul nu s-a mai realizat. Și nici nu se mai poate realiza, deoarece, după ce a pus mâna pe terenuri pe baza acestei motivații, Primăria a început să vândă ample suprafețe de pe malul lacului, la prețuri de nimic.
A furat terenul statului, ca să stoarcă o taxă de două milioane de euro
În zonă deține un complex turistic și societatea Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. În urmă cu mai muți ani, acesta a depus o plângere penală, în care a susținut că fostul primar Nicolae Matei i-a cerut șpagă pentru a-i vinde terenul de pe malul lacului, din dreptul complexului de vile. Întrucât omul de afaceri nu a fost de acord să dea șpagă, în august 2012, Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală de două milioane de euro. Primăria a pretins în fals că SC Somaco Construct depozitează provizoriu materiale de construcții pe terenurile orașului. Vorbim aici de terenurile din zona de protecție a lacului, din dreptul complexului turistic Verona, care au fost intabulate fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari în anul 2012. Taxa lui Matei era calculată retroactiv, începând cu 2010. Însă, chiar și așa, terenul nu a fost niciodată ocupat provizoriu cu materiale depozitate, așa cum au constat definitiv procurorii. În realitate, societatea consolidase malul lacului în anul 2007, cu acordul de principiu al Administrației Apelor Române, instituția care avea atunci lacul și zona sa de protecție în administrare. Vorbim de o platformă de consolidare, care este o construcție hidrotehnică permanentă. Așadar, nici vorbă de o depozitare provizorie, cum pretinsese în fals Primăria.
Patentul infracțional
Trebuie să mai amintim că, sub conducerea fostului primar Matei, Primăria Năvodari a inventat și alte datorii fictive. Cel mai cunoscut caz este cel al societății Sind România – proprietarul de drept al Taberei de Copii. Matei a inventat datorii din pix, după care a scos o parte din bunurile taberei la vânzare, continuând procedura în ciuda faptului că Sind România a achitat debitul, chiar așa fictiv cum era. Bunurile au fost cumpărate la un preț de nimic de firma Dormarbib Group SRL, a cumnatului fără forme legale al lui Nicolae Matei, acesta fiind mobilul invențiilor fiscale.
Curtea de Conturi a descoperit hoția
Revenim la terenurile de stat de pe malul lacului Siutghiol, furate de Primărie. Jaful de proporții a ieșit la lumină tocmai ca urmare a litigiului dintre Primăria Năvodari și firma Somaco Construct. În anul 2017, după ce societatea a reclamat cazul la comisia de abuzuri a Senatului, acest for a cerut Curții de Conturi să facă un audit special la Primăria Năvodari. Așa s-a descoperit că terenurile din zona de protecție a lacului, care aparțin statului, au fost însușite fraudulos de Primăria Năvodari și intabulate în Cartea Funciară cu încălcarea metodologiei specifice de către registratorii OCPI. Curtea de Conturi a obligat Primăria să facă o inventariere a terenurilor din zona de protecție a lacului împreună cu specialiștii de la Apele Române.
Statul își revendică terenurile furate de gașca lui Matei
Luând cunoștință de întregul jaf, pe 12 iunie 2018, Apele Române au deschis un proces de revendicare a terenurilor furate de la stat de către Primăria Năvodari. Vorbim aici de dosarul 3491/118/2018 al Tribunalului Constanța. La acțiunea Apelor Române a achiesat ulterior Ministerul Finanțelor Publice, care este organul ce exercită dreptul de proprietate în numele statului.
Curtea Constituțională, sesizată să desființeze Legea 42
La sfârșitul lunii ianuarie 2019, Tribunalul Constanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de Apele Române. Instituția solicită să se constate neconstituționalitatea Legii 42/2010, prin care lacul a fost trecut în administrarea consiliilor locale din Năvodari, Ovidiu și Constanța. Amintim că Legea 42/2010 a fost adoptată la pachet cu o altă lege, care, sub motivația de a proteja mediul, a acordat plajele de la Marea Neagră în administrarea consiliilor locale. Legea din urmă nu s-a mai aplicat, fiind declarată neconstituțională. CCR a stabilit că transferul dreptului de administrare al bunurilor din domeniul public al statului către UAT-uri echivalează cu transferul mascat al dreptului de proprietate, ceea ce contravine Constituției. Argumentul este perfect valabil și în cazul lacului Siutghiol.
Primăria ascunde actele furăciunii din coada lacului, ca să-l protejeze pe inculpatul Matei
Mai departe, în cadrul procesului, Tribunalul Constanța a obligat Primăria Năvodari să depună situația juridică a terenurilor de pe malul lacului. De asemenea, a obligat OCPI să depună dosarele de primă înregistrare a terenurilor ce fac obiectul revendicării. La termenul din luna februarie a.c., Primăria Năvodari a depus la dosar doar documentele referitoare la latura estică a lacului. Autoritatea locală a ascuns situația terenurilor de pe latura de nord și din coada lacului, zona Mamaia-Sat, mai ales că o parte din acestea fac obiectul dosarului retrocedărilor de la Năvodari, care se află pe rolul Curții de Apel București. Principalii inculpați din dosarul retrocedărilor de la Năvodari sunt fostul primar Nicolae Matei și fosta judecătoare Corina-Eugenia Jianu. Fosta judecătoare este acuzată că a luat șpagă ca să pronunțe în folosul găștii penale a fostului primar mai multe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege a unor terenuri de pe malul mării, din zona taberei de copii, de pe malul lacului Siutghiol și, în general, din zona turistică a localității.
O batistă și-un țambal
Deși avea ocazia să se dezică de jafurile lui Matei, actualul primar, Florin Chelaru, încearcă din răsputeri să acopere furtul. În luna februarie, acesta a trimis Tribunalului Constanța o adresă plină de sofisme și mistificări. În primul rând, Chelaru a afirmat că nu se poate discuta de abateri de la legalitate în privința intabulării terenurilor statului, deoarece Legea 42/2010 (sub umbrela căreia s-a săvârșit furtul – n.r.) ar fi stabilit că, pe latura de nord-est, lacul se învecinează cu domeniul public și privat al orașului Năvodari. Susținerile lui Chelaru sunt fix apă de ploaie. În realitate, orice lac natural din România are zonă de protecție care este în proprietatea statului prin Constituție și prin Legea organică a Apelor. Această situație nu poate fi schimbată de legea ordinară adoptată în 2010.
Bobiță din Las Fierbinți e ”copil mic” pe lângă Chelaru
În al doilea rând, Chelaru a trimis instanței situația juridică a terenurilor de pe latura de est a lacului Siutghiol. El a susținut că zona de protecție a lacului se suprapune cu terenurile din domeniul public și privat al Orașului Năvodari. Cu alte cuvinte, n-ar fi vorba de un furt ordinar, ci de o suprapunere. Se încalecă terenurile. În optica deformată a lui Chelaru, zona de protecție, adică terenul statului, încalecă domeniul public și privat al localității. Bravo, Bobiță! Cine s-ar fi gândit la așa explicație? În realitate, situația e cât se poate de limpede. Zona de protecție este dintotdeauna în domeniul public al statului, care la rândul său este prin definiție inalienabil, insesizabil și imprescriptibil. Niciun drept privat, nici măcar al unei Primării, nu se poate opune dreptului de proprietate publică al statului. Când descaleci ca vodă pe domeniul statului, proclamându-te proprietar, chiar îți trebuie un tupeu nebun să țipi că statul îți încalecă terenul.
După tsunami
Pe 11 martie 2019, la ultimul termen de judecată, analizând aceste acte, instanța a obligat Primăria Năvodari să depună și situația terenurilor revendicate de stat pe celelalte laturi ale lacului (nord-est, nord și nord-vest). Avocata Primăriei Năvodari, care îl reprezintă în diverse procese și pe fostul primar Matei, a încercat din răsputeri să combată poziția Apelor Române și a Ministerului de Finanțe. Aceste strădanii au rămas zadarnice. În consecință, Primăria Năvodari va trebui să aducă toate documentele… dacă n-au dispărut în vreun incendiu, cutremur, tsunami sau alte evenimente necunoscute publicului, așa cum se zvonește. Va urma!
Comentarii pe Facebook
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.