Cutremurul de ieri din Gorj a avut 200 de replici. Vezi ce explicații au specialiștii

În această seară, specialiștii Institutului pentru Fizica Pământului au publicat noi date importante despre cutremurul care s-a produs  ieri în județul Gorj. Ei au explicat că tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii.  Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare.

Citiți mai jos toate explicațiile specialiștilor:

”Seismul din data de 14 februarie a avut magnitudinea 5.7 ML, intensitatea macroseismică epicentrală VI, s-a produs la ora 15:16:5. la adâncimea de 6,3 km și a fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică.

Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor , constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperișuri.

Cutremurul a avut loc în apropierea contactului dintre Depresiunea Getică și Orogenul Carpaților. Depresiunea Getică se află în fața Carpaților Meridionali, fiind mărginită la sud de falia Pericarpatică, la contactul cu Platforma Moesică.

Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V.

Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparțin Rețelei Seismice Naționale. Valoarea accelerației maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creșterea distanței epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la stația Gura Zlata, județul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la stația Târgușor, Constanța (0,05 cm/s*s).

Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 Ml.

Cutremurul anterior, din data de 13 februarie, s-a produs la ora 16:58:07 și a avut magnitudiea de 5.2 Ml, intensitate macroseismică epicentrală V și adâncimea de 16 km.

Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea Ml de 3.4.

Pentru cutremurele de suprafață, efectele resimțite scad semnificativ în intensitate odată cu creșterea distanței epicentrale, spre deosebire de cutremurele de adâncime intermediară, precum cele din zona Vrancea.

Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5.2 Mw a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost:

1912 – 4.5 Mw, adâncime 10 km

1916 – 3.9 Mw, adâncime 10 km

1962 – 4 Mw, adâncime 16 km

1963 – 4.5 Mw, adâncime 10 km.

Cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune.”, au precizat experții INFP.