Exclusiv
De ce nu poate Primăria Constanța să preia lacul Tăbăcărie în administrare
Săptămâna trecută, liberalul Bogdan Bola a lansat, în calitatea pe care o deținea atunci de director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, ideea că singura soluție pentru reabilitarea lacului Tăbăcărie ar fi preluarea acestuia în administrarea Primăriei Constanța. Tot săptămâna trecută, primarul Constanței, Vergil Chițac, prezent fiind în emisiunea jurnalistului Cristian Hagi de la Dobrogea TV, a confirmat discuțiile pe care le-a purtat cu Bogdan Bola pe tema administrării lacului Tăbăcărie. Însă, în toată această discuție, Bola n-a suflat o vorbă despre decizia Curții Constituționale care spune că lacurile naturale din domeniul public al statului, așa cum este și Tăbăcărie, nu pot fi administrate de autoritățile publice locale.
CCR spune că nu se poate
Bogdan Bola nu este primul politician care s-a gândit cum să treacă un lac de stat în administrarea autorităților locale. Înaintea lui, foștii primari Radu Mazăre și Nicolae Matei, deopotrivă familiarizați cu pușcăria, au tras sforile și au reușit să înduplece un Parlament întreg să le voteze o lege cu dedicație. Este vorba de Legea 42/2010, prin care primăriile pe care le conduceau cei doi baroni locali dobândeau administrarea lacului Siutghiol. La zece ani distanță, Legea 42/2010 a fost declarată neconstituțională în ansamblul său prin Decizia 708/06.10.2020 a Curții Constituționale.
Radu Mazăre și Nicolae Matei, beneficiarii Legii 42/2010
În conformitate cu întreaga sa practică anterioară, Curtea Constituțională a stabilit că bunurile din domeniul public al statului nu pot fi administrate decât de instituții subordonate Guvernului. Cum consiliile locale nu sunt subordonate Guvernului, ele nu pot dobândi dreptul de administrare a lacurilor naturale, în limitele actualei Constituții. Vorbim de o argumentație care a mai fost aplicată de CCR și cu ocazia declarării ca neconstituționale a dispozițiilor legale prin care s-a urmărit transmiterea plajelor de la Marea Neagră în administrarea consiliilor locale. Plajele de la Marea Neagră și lacurile naturale sunt date prin lege organică (Legea Apelor 107/1996) în administrarea Apelor Române, iar această situație nu poate fi modificată prin legi ordinare sau alte acte inferioare.
Cum lacul Tăbăcărie are fix același regim juridic, după o logică minimală nici el nu poate fi transmis în administrarea Primăriei Constanța, din fix aceleași motive.
Teza lui Bola: lacurile au fost preluate în administrarea ANPA pe 12 iunie 2020
Resortul care ne-a împins spre analiza de față este uimirea că Bogdan Bola, în calitatea pe care a avut-o de director al ABADL, a fost mut ca un pește în privința deciziei CCR, dar a fost extrem de vocal în a sugera că lacurile Tăbăcărie, Siutghiol și altele ar fi trecut în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA), printr-o hotărâre judecătorească din 12 iunie 2020.
Pe 17 iunie 2020, Bola afirma următoarele:
”Cum a fost posibil ca lacul Siutghiol, care se află în administrarea celor 3 UAT-uri limitrofe – Năvodari, Constanța și Ovidiu (#ABADL nu administrează în niciun fel acest lac) – să fie prins în hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție și trecut în administrarea ANPA, fără ca administratorii lacului să fie măcar parte în acest dosar?”.
Iar pe 16 decembrie 2020, directorul ABADL afirma că:
”este nevoie de trecerea (lacului Tăbăcărie – n.r.) din administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA) în cea a administrației locale.”.
Înțelegem din aceste postări că ANPA a preluat lacurile în administrare pe 12 iunie 2020. Însă această teză pe care o susține Bola este eronată, după cum vom demonstra mai jos.
Ce s-a judecat pe 12 iunie 2020
Pe 12 iunie 2020, așa cum menționează chiar Bogdan Bola, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv un litigiu declanșat de firma Matfish SRL împotriva Guvernului României, a Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA) și a Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), respingând recursurile declarate împotriva Sentinței Civile 3580/2016 a Curții de Apel București. Această firmă piscicolă, Matfish SRL, a sesizat instanței că lacurile: Bugeac, Tașaul (concesionat pe genunchi de Matfish SRL – de unde și interesul acțiunii), Siutghiol, Tăbăcărie și altele erau înscrise atât în administrarea Apelor Române (în Anexa 12 a HG 1705/2006), cât și în administrarea Agenției Domeniilor Statului (în Anexa 3 la HG 1705/2006). Mai departe, Matfish a vorbit de niște drepturi istorice, prin care aceste lacuri au fost administrate în trecut de Pestom SA, apoi de ADS, care ar fi predat atributul administrării către ANPA.
În realitate, ADS nu a administrat legal decât terenuri agricole, așa cum scrie în legea ei de înființare. Ori lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, potrivit clasificării de destinație a terenurilor din legea fondului funciar. Acest aspect elementar nu a fost sesizat instanței de judecată de părțile aflate în litigiu. Instanța a dat eficiență așa-ziselor drepturi istorice, a anulat Anexa 12 – declarativă de drepturi pentru Apele Române și a păstrat în ființă Anexa 3 – declarativă de drepturi pentru ADS – ANPA. Sentința prin care s-a stabilit așa, 3580/2016, a rămas definitivă pe 12 iunie 2020. Înseamnă acest lucru că lacurile Tăbăcărie, Siutghiol și celelalte au trecut în 12 iunie 2020 în administrarea ANPA, așa cum susține vehement Bogdan Bola? Ei bine nu.
Constatarea dreptului de administrare pentru ANPA, respinsă ca lipsită de interes
Ca dovadă, firma Matfish a cerut în mod expres să se constate dreptul de administrare al ANPA asupra lacurilor naturale în discuție, însă acest capăt de cerere a fost respins ca lipsit de interes.
Sentința o puteți citi inegral AICI
E adevărat că în considerentele sentinței civile se afirmă existența acestui drept, însă ANPA nu poate pune în executare decât dispozitivul sentinței, în care, așa cum puteți observa în facsimilul de mai sus, nu i se constată acest drept de administrare. În consecință, nu se poate afirma – așa cum o face Bola – că ANPA a dobândit dreptul de administrare a lacurilor pe 12 iunie 2020.
ANPA consideră că dreptul de administrare este litigios
Iată ce zice chiar ANPA într-o întâmpinare depusă într-un dosar de judecată aflat acum pe rolul Curții de Apel Constanța:
”(…) Sentința Civilă 3580/2016 nu atestă expressis verbis în cuprinsul dispozitivului dreptul de administrare al ANPA asupra acestor poziții (lacurile Tăbăcărie, Siutghiol și celelalte – n.r.), acest aspect fiind subsidiar hotărârii”.
”Prin recursul formulat de ANPA în dosarul 1001/36/2011* s-a solicitat, ca și consecință firească a sentinței civile 3580/2016, constatarea unui drept de administrare asupra Lacului Siutghiol în patrimoniul ANPA, deoarece simpla anulare a pozițiilor menționate din Anexa 12 a HG 1705/2006 (lacurile Tăbăcărie, Siutghiol și celelalte – n.r.) nu echivalează cu transferul faptic și juridic al drepturilor asupra terenului indicat, fiind necesare, în atare situație, demersuri suplimentare” – se mai arată în întâmpinarea ANPA.
ANPA spune că nu i s-a transferat faptic și juridic dreptul de administrare a lacurilor Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte
Așadar, chiar ANPA consideră că nu are încă acest drept de administrare. Chiar ANPA afirmă oficial că are nevoie de demersuri suplimentare, motiv pentru care susține procese în acest sens. Chiar ANPA consideră că dreptul de administrare a lacurilor este unul litigios. Și atunci, de ce omul care a reprezentat ABADL a sugerat în comunicările sale că nenorocirea s-a întâmplat și este ireparabilă?
Bola a predat armele
În opinia noastră, este total neinspirat ca un director numit politic să dea semnalul că a predat armele în fața ANPA și că a renunțat la luptă în privința unui drept aflat în litigiu. Ni se pare bizar că acest director s-a plâns că Apele au pierdut dreptul de administrare a lacurilor în favoarea ANPA, dar nu s-a gândit să ceară revizuirea hotărârii ÎCCJ pentru contrarietate cu numeroase alte hotărâri câștigate de ABADL în fața ANPA de-a lungul timpului. Despre existența acestora a scris chiar el pe pagina sa de Facebook, în luna iunie, când se întreb: ”Cum a fost posibil ca până acum, ABADL să câștige toate revendicările în contradictoriu cu ANPA, privind lacurile naturale din Dobrogea – lacul Corbu, Domneasca, Tatlageac și Iortmac – dacă aceștia ar fi avut în administrare și altceva înafară de terenuri agricole?”
Dovada că Bola știa că sentința civilă 3580/2016 anulează hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice
Oricine poate observa că Bogdan Bola cunoaște exact detaliile cele mai profunde ale problemei. Și atunci care este scuza că nu a inițiat o revizuire pentru contrarietatea hotărârilor? Ca să fie clar, termenul s-a pierdut; acum nu se mai poate iniția o revizuire pe acest motiv.
Un director trebuie să comenteze sau să acționeze?
În opinia noastră, un director ABADL nu trebuie să se limiteze în a comenta situații juridice controversate pe Facebook sau prin comunicate de presă. Șeful ABADL avea obligația să acționeze în instanță. Ne-am fi așteptat, nu atât la lamentații, cât la niște informări cu privire la posibilitățile de valorificare a deciziei CCR, decizie la care, cel puțin în ultima comunicare, Bogdan Bola nu a făcut nicio referire. Însă în decizia CCR se vorbește despre faptul că lacurile naturale sunt date prin Legea 107/1996 în administrarea Apelor Române, iar derogarea de la această lege organică nu se poate face prin lege ordinară. Asta spune Curtea. Pe o deducție minimală, cu atât mai puțin nu se poate deroga de la o legea organică prin anularea unei anexe a unei Hotărâri de Guvern.
Procesul cu Hașotti, un moment neinspirat ales de Bola
Semnificativ este faptul că judecătorii CCR au cunoscut la momentul motivării deciziei lor existența sentinței civile la care se referă mereu Bogdan Bola. Și mai exact o cunoșteau dintr-un memoriu amicus curiae depus de avocatul constănțean Tudor Hașotti, care întâmplător e rudă cu Bogdan Bola și care se luptă de ani de zile ca lacurile naturale să ajungă la ANPA, pentru ca firma pe care o reprezintă în procese să concesioneze o halcă din lacul Siutghiol.
Mai multe detalii despre interesele pe care le reprezintă în aceste procese Tudor Hașotti puteți afla AICI.
Exact în ziua în care Bogdan Bola a publicat comunicarea în care a sugerat că lacul Tăbăcărie se află în administrarea ANPA din 12 iunie 2020 și a pledat pentru preluarea acestuia în administrarea Primăriei, Tribunalul Constanța se pronunța pe admisibilitatea unei cereri de intervenție formulată de Master Fishing SRL, prin avocatul Tudor Hașotti, în dosarul în care statul român revendică terenurile furate de Orașul Năvodari, pe vremea fostului primar Nicolae Matei, din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol. Vorbim chiar de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010. În acest context, intervenția lui Hașotti a fost aceea ca instanța să nu țină cont de decizia CCR, ci de sentința civilă anterioară. De asemenea, Hașotti a spus în fața instanței ceea ce spunea și Bola pe Facebook, fix în ziua pronunțării, anume că lacurile naturale au trecut în administrarea ANPA. În plus, Hașotti a contestat pe baza sentinței civile (rămasă definitivă pe 12 iunie 2020) calitatea procesuală activă a ABADL în dosarul de revendicare imobiliară. La dezbaterea cererii de intervenție susținută de Hașotti, ABADL a omis să trimită un jurist la instanță.
Întrucât ABADL este parte în acel proces, iar directorul Bola cunoștea mersul dosarului, ieșirea sa fix în ziua pronunțării cu afirmații care stârnesc ambiguitate pare cel puțin neinspirată. Chiar ANPA, așa cum am demonstrat mai sus, îl contrazice pe Bola, dar și pe Hașotti, susținând că nu a dobândit dreptul de administrare asupra lacurilor, pentru aceasta fiind necesare demersuri suplimentare. Tribunalul Constanța a ținut cont de aceste aspecte, ca dovadă că cererea de intervenție susținută de Tudor Hașotti a fost respinsă.
Cum este posibil?
În sfârșit, uimirea noastră mai este legată și de faptul că un director din Apele Române a ajuns să propună public transmiterea administrării unui lac natural către o primărie, la doar câteva luni după ce Curtea Constituțională a dat de pământ cu legea prin care Primăria Constanța preluase administrarea altui lac natural, în speță Siutghiol, pe vrema lui Mazăre. Argumentele Curții sunt de necombătut: lacurile naturale nu pot fi administrate de primării și punct (AICI puteți citi decizia CCR). În consecință, niciodată lacul Tăbăcărie nu va ajunge în administrarea Primăriei Constanța cu respectarea limitelor actualei Constituții.
Trebuie să mai spunem că, începând de astăzi, Bogdan Bola este deputat în Parlamentul României. Avem speranța că noul director al ABADL, care urmează a fi numit, nu va preda armele în fața ANPA, luptând în instanțe în mod real pentru dreptul legal de administrare a lacurilor naturale.
