Exclusiv
De ce s-a amânat sentinţa lui Matei
Primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei, a reuşit să mai obţină o gură de oxigen, în dosarul mitei din 2012, după ce Curtea de Apel Constanţa a amânat pronunţarea unei sentinţe definitive pentru 12 februarie a.c.. Reamintim că, în acest dosar, Matei este judecat pentru că a oferit o mită disimulată, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri, către Valentin Burlacu, fostul şef al Poliţiei Constanţa, ca să obţină bunăvoinţa acestuia în cele 29 de dosare penale în care era cercetat. În constuirea acuzării, procurorii DNA au beneficiat de o înregistrare ambientală audio-video, de bileţelul pe care Matei a scris propunerea sa de mituire către Burlacu şi de depoziţiile unor ofiţeri sub acoperire care au jucat rolul de „cumpărători-săgeată” propuşi de Burlacu în vederea disimulării mitei sub aparenţa de tranzacţie imobiliară. Bileţelul cu propunerea de mituire a fost tocat într-un aparat, însă fragmentele sale au fost recuperate de procurori, care au recompus întregul înscris.
Avocaţii lui Matei au dat volum politic dosarului simplu ca termopanul lui Năstase
Valentin Burlacu, omul care l-a denunţat pe Matei la DNA
Deşi pronunţarea sentinţei definitive în cazul lui Matei fusese fixată pentru 29 ianuarie a.c., magistraţii Curţii de Apel Constanţa şi-au amânat sarcina pe care singuri şi-o stabiliseră, pentru 12 februarie a.c. De regulă, amânarea pronunţării se dispune în dosarele de judecată complexe, cu probatorii stufoase, cu mulţi martori, expertize şi contraexpertize. Într-un fel, avocăţesc şi artificial, şi cazul lui Matei a fost unul complex. Amânările, recuzările, propunerea de probe neutile şi nepertinente cauzei au făcut ca soluţia finală să se tot amâne. În plus, avocaţii lui Matei au ştiut de-a lungul procesului să dea un volum politic întregii afaceri, altfel banale, de dare de mită către fostul şef al Poliţiei, în scopul favorizării primarului în cele 29 de dosare penale în care era cercetat. În faţa faptelor simple, ca termopanul lui Năstase, specialiştii în drept care l-au asistat pe Matei au cerut citarea la bară a unor persoane cu notorietate publică, precum Felix Stroe, directorul general al RAJA, Emilian Nicolae, fostul şef al Poliţiei Cernavodă, Octavian Creţea, specialist cadastral, Florin Chelaru, viceprimar al oraşului Năvodari, Tudorel Calapod, fost primar şi fost consilier local din Năvodari, Aura Bozdoacă, jurist la Prefectura Constanţa şi, ulterior deschiderii acestui dosar penal, la Primăria Năvodari, Florin Pocora, om de afaceri din Năvodari, abonat la lucrările publice ale localităţii. Şi lista martorilor propuşi de-a lungul termenelor nu se opreşte aici, alte persoane, mai puţin cunoscute, întregind-o: Mihăilă Gabriela Andreea, Ion Andreea Florentina, Lazăr Florian, Tănăselea Mihai, Necula Constantin, Ciubotaru Nicu Florin, Scarlat Cerasela. Focuţă Adriana, Pocora Elena, Salomia Andrei. Matei a cerut chiar şi citarea ofiţerilor sub acoperire ca martori în proces.
Nebunia conspiraţiilor şi rolul pragmatic de a cere expertizarea criminalistică a probelor
La un moment dat, primarul din Năvodari a construit o poveste de tip conspiraţionist, sugerând că dosarul său penal ar fi fost fabricat de oameni răi care vor să-l distrugă, respectiv Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Strutinsky (aşa de mult îi doreau răul, că l-au uns şef la PSD Năvodari) sau de omul de afaceri Grigore Comănescu (căruia, în realitate, primarul Matei i-a impus o taxă fiscală total abuzivă de două milioane de euro, fiind asistat la acea manoperă dolosivă de un fost director al Consiliului Judeţean Constanţa, coinculpat alături de Nicuşor Constantinescu, într-unul din multiplele sale dosare penale). Conspiraţiile ieftine pe care încerca să le vândă Matei instanţei aveau un rol foarte pragmatic, anume de a crea o situaţie de incertitudine absolută, de dubiu asupra probelor.
“Duşmanul” Radu Mazăre
Ca dovadă, inculpatul a cerut în repetate rânduri expertizarea criminalistică a înregistrărilor audio-video, expertizarea criminalistică a bileţelului pe care scrisese oferta sa de mituire pentru Valentin Burlacu (reamintim că, potrivit rechizitoriului întocmit în cauză, bileţelul a fost introdus de Valentin Burlacu într-un aparat de tocat hârtie, fiind recuperat ulterior de procurorii DNA şi refăcut), ridicarea aparatului de tocat hârtia şi punerea acestuia la dispoziţia instanţei, o expertiză traseologică asupra resturilor bileţelului, efectuarea unui experiment criminalistic. Toate aceste tertipuri avocăţeşti au făcut ca judecarea procesului la instanţa de fond a Tribunalului Constanţa să dureze de la 10 decembrie 2012, până la 8 aprilie 2014, atunci când inculpatul Matei a fost găsit vinovat de dare de mită, fiind condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare şi la interzicerea drepturilor electorale din momentul rămânerii definitive a sentinţei. „Vânzătorul-săgeată”, omul lui Matei, a fost şi el condamnat, cu suspendare, iar terenurile care au făcut obiectul tranzacţiei prin care se disimulase mita au fost confiscate de stat.
Apelul plin de amânări şi soarta electorală a lui Matei
Atât DNA, cât şi Matei, au declarat apel faţă de sentinţa de fond. Dosarul a fost pus pe rolul Curţii de Apel Constanţa, pe 19 iunie 2014. Fiind un apel devolutiv, avocaţii lui Matei au asaltat instanţa cu mai vechile lor cereri de probe şi au reuşit astfel să mai aducă la bară şapte martori, printre care Felix Stroe, Florin Chelaru şi Emilian Nicolae, dar şi pe cei doi ofiţeri sub acoperire. Sâcâiţi de atitudinea procurorului de şedinţă, avocaţii au cerut recuzarea acestuia. Dar prestaţia lor s-a dovedit cu adevărat măreaţă, atunci când, în plin apel, au reuşit să ridice toate măsurile judiciare impuse anterior inculpatului şi păstrate chiar prin sentinţa de condamnare a Tribunalului Constanţa. Primele patru termene au trecut, dintr-o amânare în alta, pentru pregătirea apărării, apoi alte termene s-au scurs pentru discutarea probelor, pentru lipsa apărării sau pentru solicitarea avocaţilor de a se mai da o amânare. La un alt termen, s-a vizionat în instanţă secvenţa filmării DNA din care ar reieşi că Valentin Burlacu i-a dat lui Matei o hârtie A4, pentru a-şi scrie propunerea de mituire (or proba DNA este un bileţel, iar nu o coală întreagă A4). Un alt termen de judecată s-a consumat cu încercarea eşuată de a deschide fişierul electronic al filmării realizate la sediul biroului notarial unde se încheiaseră tranzacţiile imobiliare care disimulau mita. Şi aşa, procesul a curs lin, din 19 iunie 2014 până pe 29 ianuarie 2016. Deşi pentru ziua de 29 ianuarie fusese stabilită pronunţarea sentinţei definitive, acest lucru nu s-a întâmplat. În aceste condiţii, soarta lui Nicolae Matei se va decide pe 12 februarie. Reamintim că, în sentinţa de fond a Tribunalului Constanţa, împotriva căreia primarul a declarat apel, se stabilise interzicerea drepturilor electorale (de a alege şi de a fi ales) ale lui Matei, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Aşadar, pe 12 februarie, magistraţii vor hotărî inclusiv asupra candidaturii lui Matei pentru un nou mandat de primar al oraşului Năvodari. Căci dacă vor menţine sentinţa de condamnare dată în fond, îi vor interzice actualului primar drepturile electorale, făcându-l spectator la alegerile locale din luna iunie.
