Administratie
De la vechea așezare Alacapî la moderna Poarta Albă. Istoria pe scurt a comunei
Poarta Albă este o comună modernă și în plină dezvoltare. Însă, dacă am da timpul înapoi cu 120 de ani credeți că ați recunoaște comuna Poarta Albă? La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea lucrurile stăteau cu totul altfel. Și astăzi, dacă-i întrebi pe bătrânii din Poarta Albă, în special pe etnicii turci, o să afli că ești în Alacapî, vechea denumire a localității. Cât despre oamenii… Marele dicționar geografic al României menționează, la 1901, data apariției lucrării coordonate de George Ioan Lahovari, că „populațiunea comunei este de 318 familii cu 1.551 de suflete”, „după stare civilă: necăsătoriți 932, căsătoriți 580, văduvi 38 și divorțați 1” iar „după instrucție: știu carte 51, nu știu carte 1.500”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poarta Albă se ridică la 5.208 locuitori.
Interesante sunt și consemnările referitoare la componența comunei Alacapî, însemnări pitorești și datorită faptului că la începutul secolului trecut încă se păstrau vechile denumiri din turcă, reminiscențe ale imperiului otoman. Astfel, Poarta Albă era compusă din: „Alacapî, reședința, spre S-E, în valea Carasu, la întâlnirea ei cu Valea Horoslar-Alceac; Chiostel în partea centrală, la 6½ km spre N-V de reședință, în Valea Chiostel, nu departe de balta Carasu; Docuzol spre N, la 10 km spre N-V de reședință pe pârâul Docuzol, între cele două dealuri Docuzol, mai avem apoi târlele lui Căciulă și Manase Ieciu la ½ km spre N-E de satul Docuzol, tot pe pârâul Docuzol”.
Interesante sunt și mențiunile legate de căile de transport din zonă (erau departe vremurile în care începeau lucrările la groaznicul Canal ce va înghiți elita intelectualității și țărănimii românești). La 500 de metri de Alacapâ trecea calea ferată dar aceasta nu făceau haltă în comună. Totodată prin Docuzol trecea drumul județean Medjidia-Cara Murat.
