Înalta Curte de Casație și Justiție a pus prag la consumul de droguri la volan ca în cazul alcoolului. Potrivit deciziei, pentru ca o persoană să fie condamnată pentru conducerea sub influența substanțelor interzise, nu este suficientă doar prezența acestora în probele biologice, fiind necesară o expertiză. Decizia ar putea duce la clasarea a sute sau chiar mii de dosare și la revizuirea altora, avertizează avocatul Adrian Cuculis potrivit antena3.ro.
„ICCJ s-a pronunțat într-un dosar de mare interes național şi a stabilit ca în cazul consumurilor de droguri urmat de șofat nu reprezintă în mod AUTOMAT fapta de conducere sub influenta substanțelor interzise, ci este necesar ca în baza unei expertize să se constate afectarea aptitudinii de a conduce. România devine astfel ţara unde drogurile la volan nu reprezintă chiar 100% un pericol şi nu în mod automat daca ai concentrație de substanțe interzise în sânge devii automat infractor. Trebuie precizat că în urma deciziei vor fi clasate probabil sute/mii de dosare şi redeschise altele, tot într-un număr la fel de mare”, a spus avocatul Adrian Cuculis.
Decizia ICCJ în cazul șoferilor depistați drogați la volan
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.
Instanţa supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
“În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”.
Șoferi depistați cu droguri ar putea scăpa de dosar penal
Controversa sintagmei „sub influența” Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani. Sintagma „sub influența” a ridicat, însă, semne de întrebare în rândul cetățenilor, specialiștilor în drept și al experților criminologi.
Controversele s-au amplificat odată ce Poliția Rutieră a început să testeze șoferii în trafic. În această vară, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care șoferii care refuză testarea sau ies pozitiv la alcool sau substanțe psihoactive au automat permisul reținut. Documentul este restituit dacă nu primesc rezultatele analizelor în termen de 72 de ore de la recoltare. În urmă cu trei ani, tot Înalta Curte arăta că este suficient să fie depistată o urmă de substanță în corp pentru a concluziona că persoana respectivă se află „sub influența”. De la ce a plecat decizia ÎCCJ Au existat situații în care persoane au fost acuzate de condus sub influența substanțelor psihoactive, deși consumul efectiv de substanțe interzise s-a petrecut cu câteva zile înainte ca șoferii să se urce la volan.
Dilema juridică ajunsă pe masa judecătorilor ICCJ a fost lansată într-un dosar care vizează cazul unui șofer depistat „sub influența drogurilor” cu un „metabolit inactiv al cocainei”. Legiștii au constatat că substanța și-a pierdut efectul în momentul în care șoferul a fost oprit în trafic. Au existat și cazuri în care testele poliției au dat rezultate fals-pozitive și au indicat prezența substanțelor psihoactive în situații în care persoanele respective au consumat medicamente, cum ar fi Paracetamol, după cum a reieșit dintr-o anchetă publicată de Snoop.ro. În situațiile descrise mai sus, este vorba de cantități „infime” descoperite în corpul șoferilor, iar experții subliniază că „nu există o influențare a capacităților și reacțiilor conducătorului de vehicule”.
