În urmă cu puțină vreme, Robert Turcescu, deputat PMP de Constanța posta următoarele rânduri: ”CCR a decis azi ca legea privind Codul Administrativ este neconstitutionala in integralitatea ei! Ciuciu pensii speciale pentru primari, ciuciu limba maghiara ca limba oficiala!
Hai, ca se poate!”
Concret, judecătorii Curții Constituționale au decis, marți, că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconforme cu Legea fundamentală.
CCR a admis, astfel, obiecția de neconstituționalitate formulată de 44 de deputați ai PNL, USR și PMP, precum și de șase deputați neafiliați. O obiecție similară fusese depusă și de președintele Klaus Iohannis.
Iată comunicatul postat de către CCR:
În ziua de 6 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:
A. Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind Codul administrativ al României, obiecții formulate de un număr de 44 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Partidului Mișcarea Populară și 6 deputați neafiliați, și, respectiv, de Președintele României.
Constatând identitatea de obiect al acestor sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituțională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum și celor ale art.61 alin.(2) și ale art.75 alin.(4) și (5) din Constituție.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic și Social să fi fost solicitat cu prilejul declanșării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituție, cu referire la art.1 alin.(1) și art.2 alin.(1) și (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. Pe de altă parte, Curtea a reținut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, și/sau a regulilor privind distribuirea competențelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) și (5) din Constituție.
B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, obiecție formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
1. A admis obiecția de neconstituţionalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile Articolului unic [cu referire la art.109 alin.(6)-(11), (13) și (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, sunt neconstituționale.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituţionalitate formulată de același autor și a constatat că celelalte dispoziții de lege criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
C. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, obiecție formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt neconstituționale.
Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat, în esență, că prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta