Justitie
Din spatele gratiilor, Nicușor Constantinescu scrie despre Dosarul Retrocedărilor
Pe data de 8 februarie a.c., scriam despre pronunțările definitive primite de către persoanele condamnate în Dosarul Retrocedărilor. Aflat în spatele gratiilor, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Daniel Constantinescu, a postat câteva rânduri despre aceste sentințe defintive. Iată ce a scris:
”Dacă ne-am opri. Dacă….
A câta oară mi se întâmplă? Se transformă actul de justiție dintr-un act calificat judiciar într-unul de impresionare a publicului nespecializat. Punctual, despre dosarul retrocedărilor:
1.In calitate de consilier local independent (2000-2004), am fost membru al Comisiei de aplicare a Legii10/2001. In comisia de aplicare a Legii10/2001 se centralizau înscrisurile provenite de la serviciile de specialitate, acordându-li-se prezumția de legalitate și autenticitate, pentru că în spatele acestor referate au existat, întotdeauna, înscrisuri provenind de la funcționarii publici, membri ai serviciilor de specialitate aflate în subordinea primarului, evaluatori acreditați ANEVAR, de la Direcția Finantelor publice Constanța etc.
Din expertizele efectuate în cauză s-a dovedit că nici un bun imobil, din toate retrocedările, nu a aparținut domeniului public al statului sau plajelor. Faleza a fost definită abia în ianuarie 2003, la intrarea în vigoare a OUG202/2002, până atunci nespecificându-se ce înseamnă aceasta, unde începe și unde se termină.
Nu există nici un act normativ din jurnalele Consiliului de Ministri, HG care să dea alt statut stațiunii Mamaia, terenurilor aferente activelor Cazino Nord și Cazino Sud, decât acela de proprietate privată la momentul respectiv a Primăriei mun.Cta.
Atât raportul topo, cât și expertiza de evaluare precizează foarte clar că, la momentul atribuirii, toate terenurile vizate făceau parte din domeniul public sau privat al mun.Cta, fie în baza HG904/2002, fie în baza hotărârilor de consiliu.
2. Prejudiciu
In această cauză a fost efectuat un raport de expertiză judiciara încuviințat și administrat de instanță și un raport de constatare de către DNA.
Constatarea făcută de DNA e doar o analiză comparativă a raporturilor de evaluare efectuate de expertul acreditat ANEVAR! Deci, NU sunt doua mijloace de probă de forță juridică egală.
Expertiza judiciară s-a făcut de către persoane independente de subiecții procesuali, în timp ce raportul DNA îi are autori pe angajați ai Procurorului General.
Lucrările efectuate de aceștia poartă subiectivismul acestei subordonari ierarhice pe care o are funcționarul public.
In plus, eu, consilier local municipal nu pot răspunde pentru sub/supra evaluare. Răspunderea penală pentru producerea de prejudicii revine EXCLUSIV evaluatorului.
3.Legea10 nu interzice contractele de cesiune, codul civil le considera legale.
4.La ”Grup infracțional organizat” infracțiunile trebuie să rezulte din probe, nu din ”materialitatea faptelor”. Numai simpla poveste nu constituie temei pentru răspundere penala. Prezumția relativă nu poate sta drept probă în fața instanței.
5.ICCJ putea confirma achitarea (pt.acuzația de grup infracțional organizat) pronunțată în prima instanță sau putea condamna, prin administrarea de probe noi. Ați văzut probe noi ???
Prin Decizia CEDO din 16 sept 2014 ICCJ a fost aspru criticată pentru condamnarea unei persoane, fără a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiași probatoriu pe baza căruia instanța anterioară pronunțase soluție de achitare.”, a scris Nicușor Daniel Constantinescu.
Citiți și textele referitoare la sentințele definitive date în Dosarul Retrocedărilor:
9 dintre condamnații la închisoare în ”Dosarul Retrocedărilor” s-au predat la IPJ Constanța
