În 2008, anul în care economia Statelor Unite intra într-o profundă criză, ce a lovit ulterior și țările din Uniunea Europeană, România consemna un avans de 8,5%.
Începând cu 2009 economia României a înregistrat următoarea evoluție:
2009 = -7,1%
2010 = -0,8%
2011 = +1,1%
2012 = +0,6%
2013 = +3,5%
2014 = +2,8%
2015 = +3,7%
2016 = +4,8%
2017 = +7,0%
2018 = +4,1%
2019 = +5,5%* (cifră estimată de către Guvernul României la data promulgării bugetului)
Care este stadiul actual al economiei românești?
Anul 2019 este considerat unul de răscruce pentru țara noastră și, indiferent cât de mult va avansa economia românească, decalajele față de țările din Vestul Europei se vor păstra, menținându-ne într-o poziție inferioară în ierarhia economiei europene. În acest caz „a avansa“ este sinonim cu „creștere prin majorarea consumului în detrimentul investițiilor“.
Privind structura economiei românești, observăm că principala componentă de creștere este reprezentată de consumul privat, acesta continuând să fie motorul avansului economic.
Deficitul comercial al României a avansat cu cca. 40% în primele șapte luni din 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de către de Institutul Național de Statistică.
Important de reținut, bugetul pentru 2019 este conceput luând în considerare un avans economic de 5,5%, cifră revizuită în scădere, la 4%, de către Comisia Europeană. De asemenea, Comisia Europeană estimează că inflația va înregistra 4,2%, în 2019.
Deficitul bugetar a ajuns la 1,94% din PIB, faţă de 1,61% cât era anul trecut în aceeaşi perioadă. Execuţia bugetului consolidat în primele şase luni ale anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de 19,96 de miliarde. Au crescut veniturile faţă de anul 2018, însă şi cheltuielie. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari față de cele realizate în primele șase luni ale anului 2018.
Având în vedere prognoza de creștere pentru anul în curs (4% vs. 5,5%), estimez că pentru finanțarea cheltuielilor, guvernul va apela la noi credite. De notat este faptul că datoria României a depășit pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a atins valoarea de 104 miliarde de euro la nivelul lunii iulie 2019.
Este evident că bugetul a fost realizat luând în considerare date economice nerealiste.
Ce se întâmplă pe plan mondial?
Conform Comisiei Europene, „riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni neg0ative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine.
În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică“.
Care sunt așteptările analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru următoarele 12 luni?
Conform indicatorului de încredere macroeconomică CFA România, publicat în 26 august 2019, în luna iulie 2019, acesta a scăzut față de luna anterioară cu 2,7 puncte până la valoarea de 48,2 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 3,1 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 4,1 puncte, până la valoarea de 56,4 puncte (față de aceeși lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 1,9 puncte până la valoarea de 44,1 puncte (față de aceeați lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 6,4 puncte).
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 75% dintre participanții la studiu anticipeaza o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7857, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8358.
Aproape 60% dintre participanții la studiu anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2020/august 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,91% (la momentul realizării studiului, rata inflației se situa la valoarea de 3,84%).
De asemenea, din raportul CFA România reiese că 62,5% din participanții la studiu consideră că piața imobiliară din marile orașe este supraevaluată. Acesta este un efect al majorării creditelor din domeniul imobiliar.
Suntem pregătiți pentru a face față provocărilor economice cu care ne vom confrunta în anii următori?
Având în vedere situația economică actuală și faptul că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat semnificativ, este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni sau unei crize economice fără ajustări dureroase. Dacă ne uităm doar la deficitele bugetar și comercial putem conchide că economia României nu poate înregistra creștere economică sustenabilă, iar în momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele. În același timp, nu este etic ca generațiile următoare să plătească pentru nesăbuința noastră.
Dar economia nu trebuie să fie doar despre cifre, ci despre oameni, în primul rând. Va fi nevoie ca toți cei ce se vor afla în situația de a lua decizii să se gândească în primul rând la cetățenii acestei țări, în caz contrar ne vom confrunta cu un exod continuu al românilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun.
