Expoziții la Muzeul de Artă Constanța: ”Eugen Mărgărit – Pictorul solar” și ”Paradisul terestru”

Vineri, 4 iunie, cu începere de la ora 15.00, la Muzeul de Artă din Constanța vor avea loc două evenimente importante. Este vorba despre expozițiile ”Eugen Mărgărit – Pictorul solar” și ”Paradisul Terestru”. Cea din urmă îi are ca protagoniști pe artiștii plastici  Bogdana Contraș, Bianca Ioniță, Eugen Vasile Iovan și Aurel Contraș.

Potrivit Muzeului de Artă Constanța, expoziția ”Eugen Mărgărit – Pictorul solar” reunește o serie de lucrări realizate de artistul constănțean, pe care instituția de artă le deține în patrimoniu. Acțiunea face parte din proiectul ,,Muzeul din depozit”, o manifestare anuală care a devenit tradiție pentru instituția de artă constănțeană.

Dimensiunea cromatică și o vibrație specială a luminii caracterizează lucrările lui Eugen Mărgărit, reprezentând punctul forte al acestora.

În acest sens, Ion Frunzetti nota: ,,Eugen Mărgărit, colorist cu resurse, […] demonstrând, prin luminozitatea tonurilor și sistemul consecvent de rime cromatice, că înțelege cântecul interior al priveliștii, chiar dacă gama e dictată nu de ea, ci de lăuntrul artistului, încă prea orbit de prestigiul feeriei optice, a chermezelor vizuale impresioniste, spre a putea recepta exact ce spune solul dobrogean și aerul și apa acestui litoral, în esență sobru, cum îl resimt majoritatea pictorilor mari…” Ion Frunzetti, ,,Tomis’’, ianuarie, 1968.

Același aspect, al dialogurilor cromatice de mare finețe, a fost subliniat și de criticul și istoricul de artă Florica Cruceru, primul director al instituției de artă constănțene:

,,Epurate de unele elemente ale imaginii reale, peisajele lui Mărgărit oferă o schemă simplă (dar nu simplistă), în care solul, de fapt nisipul, marea, cerul, toate ades brăzdate de siluetele copacilor gracili din prim plan, constituie dialoguri cromatice de mare finețe. Decantată în timp, prin trecerile succesive ale perioadelor enunțate, culoarea este acum sublimată și ea încorporează în cel mai înalt grad posibil (pentru artist), lumina. Peisajele acestei ultime perioade […] ne-au prilejuit ades unele referiri la marii artiști care au definit, prin opera lor, specificul acestui ținut și al acestei lumini. Dintre pictorii locali, dar și dintre contemporanii congeneri lui Eugen Mărgărit, care și-au dedicat o parte a creației lor Dobrogei, artistul nostru este cel care a simțit și redat cel mai bine culoarea locală, folosind ca și Tonitza, mutatis mutandis, ocrul-roz-gălbui, bine dozat, temperat pe măsura în care încorporează vibrația luminii. Este, între celelalte, cel mai prețios dar, cea mai valoroasă urmă pe care pictura sa însoțită de o ,,sfioșenie’’(care a fost și a omului), o lasă posterității… Florica Cruceru, ,,Tomis”, nr.2, 1998.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 4 – 27 iunie 2021.

În ceea ce privește ”Paradisul terestru”,  expoziția se situează sub semnul renașterii perpetue a naturii și evocă peisaje insolite, aflate la granița dintre real și imaginar. Plante și vietăți terestre și acvatice, sau, după caz, structuri cvasi-abstracte, vorbesc despre apartenența noastră la mediul natural, oricât ne-am înconjura, ca ființe dornice de confort, de artefacte.

Este elogiul unui nou început, clamat de formele aerate și de culorile vii, din lucrările Bogdanei Contraș, în care oniricul își arogă o mare parte din context. Obiectele recognoscibile sunt acute inserții grafice, care subliniază, o dată în plus, forța de expresie a naturii vii. O barcă, un scaun, o ruină, un far în mijlocul apelor învolburate, toate acestea dau seamă despre  prezența omului în mediul natural, în aceeași măsură ca element dominant și dominat.

Surprinzătoarele structuri, create de natură, constituie sursă de inspirație pentru Bianca Ioniță, care etalează o măiestrie a detaliului semnificativ, în texturi surprinzătoare cromatic, adevărate metonimii. Vietăți acvatice, dar și plante terestre sunt redate minuțios, închizând unghiul de observație, de la general, la particular.

Forța lucrărilor lui Eugen Vasile Iovan rezidă în contrastele  îndrăznețe, spontane, ce creează ritmuri și proporții, aflate într-un echilibru stabil. Registrul acvatic este prezent aici, în diverse ipostaze, reflex al unei varietăți a stărilor umane echivalente, de la liniștea adâncurilor, la vuietul implicit, de la calmul aparent, la valurile tulburi, oferind, nu arareori, efecte sonore.

Culori intense creează privitorului emoții, deopotrivă puternice și efemere. De la albastrul spațiului sacru, înalt, adânc, aerat, la roșul fructelor, date în pârg, de la verde crud, la arămiu și ocru, culorile pastelate concurează vizual cu culorile primare ferme, creând o tensiune inerentă. De la sămânță, la scheletul plantelor uscate, ciclurile naturale se succed cu repeziciune, vorbind despre evoluție, regenerare, vindecare.
Firul roșu al expunerii este punctat de prezența lucrărilor de sculptură, ce aparțin maestrului Aurel Contraș: Semn pentru broasca țestoasă, Semn pentru înălțare, Semn pentru meditație, Pescar. Sunt structuri cu mare forță de expresie, ce subliniază parcursul mai tinerilor săi colegi, tot atâtea secvențe ale unui discurs artistic bine articulat.

”Astăzi, când avem, poate mai mult ca oricând, în ultimele decenii, nevoie de un nou început, de o regenerare a emoțiilor și stărilor noastre, expoziția Paradisul terestru ne îndeamnă să ne reașezăm, cuminți și gânditori, în fața naturii. Să ne bucurăm sufletele de forța ei, binefăcătoare, să ne inspirăm din implacabilul succesiunii ciclurilor vegetale. Să ne împăcăm cu natura și cu noi înșine, să știm să îi citim semnele, să ne acordăm elanul nostru vital cu inimaginabila sa forță creatoare.”, a postat curatorul Mădălina Mirea pe pagina Muzeului de Artă Constanța.