Comercianții țin să precizeze că oamenii sunt „genetic diferiți față de greieri și nu există pericolul să putem lua vreo boală de la ei”, astfel încât prin ingestie nu putem să ne infectăm cu Covid, gripă porcină sau boala vacii nebune.
Cât privește obținerea făinii de greieri și utilizarea, comerciantul spune că înainte de uscare, greierii sunt mai întâi bine spălați, apoi sunt tratați termic și uscați lent pentru a maximiza toate proprietățile benefice ale insectei comestibile. Abia după aceea, se transformă în făină de greieri bogată în proteine.
Făină din greieri se folosește în combinație cu un alt tip de făină sau poate fi adăugată așa cum este în alte rețete. „Pudra proteică de greieri se poate adaugă la orice retetă pentru un plus de proteine, vitamina B12 și fier. Poți încerca cu: smoothie-uri, clătite, fursecuri, brioșe, nachos, pâine, omlete, supe, biscuiți, budinci etc”, scrie comerciantul, al cărui sediu este în Baia Mare.
100 de grame de făină de greieri (Acheta domesticus) costă 96,25 de lei, adică 962,5 lei/kg
Comisia Europeană a autorizat în februarie comercializarea greierilor de casă – Acheta domesticus – ca aliment nou în Uniunea Europeană, acesta devenind astfel a treia insectă care primeşte aprobare de consum şi care vine după autorizaţiile precedente emise în iulie anul trecut pentru larva desicată de Tenebrio molitor şi în noiembrie pentru Locusta migratoria. Greierele de casă va fi disponibil integral, sub formă congelată, uscată sau de pudră.
Daea: Eu combat gândacii, nu îi mănânc
În vara anului trecut, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a îndemnat românii să nu consume acest produs, mai ales că românii au o mâncare tradițională deosebit de gustoasă.
„Nu mâncaţi făină de greieri! Ce căutaţi cu greierii? Lăsaţi-i să cânte acolo unde sunt! Noi mâncăm ce trebuie să mâncăm. Mâncăm sarmale, mâncăm cârnaţi, mâncăm ouă de găină. N-o să înlocuiţi acuma ouăle de găină cu vreun vierme. N-are rost să faceţi un asemenea efort”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Iar noi trebuie să fim consecvenți și în același timp stăruitori în a ne păstra tradițiile și consecvenți în a face ce trebuie”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.
O reacție similară a avut și când a fost vorba de lăcuste.
„Eu, de regulă, ca inginer agronom, combat gândacii, nu-i mănânc. Lucrurile acestea nu țin, pentru că vin împotriva firii. Întrebați pe oricine. Noi nu trebuie să ne abatem de la drumul cunoscut, pentru că am constatat că atunci când o facem greșim”.
„Am și auzit ca suport al justificării că avem o proteină nouă. Eu le-am spus că lăcustele trăiesc tot pe pământ, ele manâncă vegetație. Adică nu reprezintă o sursă sigură. Nu are rost să mai discutăm. Haideți să ne ducem la mămăliga noastră”, a completat Daea.
Cât privește larva gândacului de bălegar, declarată comestibilă recent de Comisia Europeană, ministrul a spus că „aprobare nu înseamnă și mâncare”.
„Lăsaţi-le în aprobări, dar nu le puneţi în mâncare, nu le puneţi în farfurie, pentru că noi ştim ce producem, noi ştim ce mâncăm, noi ştim ce ne foloseşte nouă. Din acest punct de vedere eu nu îmi fac nicio grijă, aprobare nu înseamnă şi mâncare, pentru că noi ştim să producem în România şi avem, har domnului, unde, cu cine şi ce să facem (…). Lăsaţi insectele în insectar”, a răspuns, vineri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, întrebat despre noul aliment aprobat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).