Actual
Familia Hașotti a mai pierdut un proces cu omul de afaceri Grigore Comănescu
Fostul ministru și senator Puiu Hașotti a pierdut, definitiv, un proces intentat unui om de afaceri care i-a rostit numele în cadrul unui miting organizat în anul 2015 ca formă de protest împotriva ”mafiei imobiliare”. Politicianul s-a plâns că ar fi fost numit mafiot, iar în acest fel i s-ar fi afectat buna reputație. Din acest motiv, a pretins daune morale consistente. Procesul în răspundere civilă delictuală a durat aproape șapte ani. În acest timp, dosarul a fost strămutat pe ruta Constanța-Tulcea-Galați-București. La un moment dat, speța a fost rejudecată într-un al doilea ciclu procesual, la cererea politicianului. Însă, în cele din urmă, acțiunea fostului ministru a fost respinsă definitiv, pe 18 octombrie 2022, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Omul de afaceri târât pe nedrept în acest proces se numește Grigore Comănescu. Acesta este proprietarul grupului de firme Somaco Construct – Comprest Util – Asfalt Dobrogea, în care lucrează peste 600 de persoane. Grupul achită taxe la stat de trei milioane de euro pe an.
Mitingul împotriva CORUPȚIEI
În toamna anului 2015, sindicatul constituit de angajații acestor firme a primit autorizație pentru un protest în fața Prefecturii. Concomitent, mai multe mașini de mare tonaj, în principal betoniere, au ”defilat” în jurul Palatului Administrativ, pavoazate cu bannere inscripționate cu mesaje precum: ”Stop corupției din justiție și administrație”, ”Lăsați-ne să muncim”, ”Corupția dăunează libertății”.
Fotografii de la mitingul împotriva corupției, organizat în 2015 de sindicatul Somaco
Mai rar un astfel de protest împotriva corupției! Tocmai de aceea, manifestația a atras atenția presei. Întrebat de jurnaliști despre motivele care i-au adus pe oameni în stradă, Grigore Comănescu a vorbit despre două abuzuri crunte săvârșite în dauna firmelor sale, cu consecința obstrucționării activității și periclitării siguranței locurilor de muncă.
El a evocat, în primul rând, cazul scandalos prin care cariera Somaco Construct, de la Sibioara, pe care o cumpărase cu bani grei, a fost retrocedată, prin falsuri și fraudă la lege, către două bătrâne reprezentate de avocatul Ionel Hașotti. Evident că a pomenit că aceste este fratele lui Puiu Hașotti, pe atunci demnitar cu funcții importante în statul român, arhicunoscut de toată lumea. În al doilea rând, omul de afaceri s-a referit la o taxă fiscală de patru milioane de euro (debit principal + accesorii) impusă Somaco Construct de către fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, cunoscut pentru apropierea sa de Puiu Hașotti.
Grigore Comănescu s-a referit, în principal, la mafia imobiliară care avea la Constanța o mare influență în administrație și justiție. Și doar incidental, l-a pomenit pe Puiu Hașotti, ca frate și prieten al celor mai sus menționați.
Culmea, cei acuzați mai vehement, în speță avocatul Ionel Hașotti și fostul primar Matei, n-au replicat în niciun fel.
În schimb, Puiu Hașotti a fost cel care a considerat că a fost calomniat, exhibând o suferință năprasnică ce se necesita reparată cu daune consistente. El a susținut că nu are nicio legătură cu activitățile profesionale ale fratelui său. După cum a susținut că a avut cu Nicolae Matei doar o colaborare politică și nimic mai mult.
Adevărul judiciar
Redacția Ordinea.Ro a urmărit acest proces de răspundere civilă delictuală. În mod special ne-au atras atenția câteva elemente aduse în discuție de apărătorii omului de afaceri și care s-au dovedit în cele din urmă revelatorii pentru stabilirea adevărului judiciar.
A arătat omul de afaceri că, în anul 2012, pe când era ministru și avea o mare influență, Puiu Hașotti a participat la un miting anti-justiție la Năvodari, cerând eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai ce fusese arestat preventiv, în legătură cu două terenuri retrocedate abuziv, pe care încercase să le dea ca mită pentru a scăpa de niște acuzații. Tupeul ministrului, de a șterge pe jos cu Justiția ca să ajute un corupt, a șocat opinia publică. Ieșirea sa incalificabilă a fost criticată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. S-a apreciat atunci că Puiu Hașotti a incitat la nesupunere civică și a făcut presiuni asupra justiției, cu scopul de a o controla. Ori această conduită indică mai mult decât o simplă colaborare politică cu fostul primar (considerat – o spunem noi – capul mafiei imobiliare de la Năvodari, condamnat deja pe fond pentru retrocedări frauduloase).
A arătat omul de afaceri că Puiu Hașotti a fost numit ”mafiot imobiliar” chiar de la tribuna Parlamentului, în anul 2008, de către fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. A mai arătat că, în 2012, sindicaliștii din cinematografie au contestat în stradă, iar unii din ei chiar prin greva foamei, niște decizii aberante luate de Puiu Hașotti în calitate de ministru al Culturii. La aceste mitinguri au fost afișat pancarte pe care scria ”Hașotti = mafia imobiliară”. Iar cazul a fost mediatizat intens. În același context de contestare a deciziilor aberante, au existat voci din cinematografie care s-au exprimat public, în presă, acuzând că un imobil important de la Sahia Film a fost pasat spre folosință unei firme din Constanța care primea asistență juridică și reprezentare în procese chiar de la fratele ministrului, avocatul Ionel Hașotti.
Imagini de la mitingurile organizate în 2012 de sindicaliștii de la RADEF
Cum a suferit fostul ministru la aceste acuzații mult mai explicite? În niciun fel. Sau cel puțin nu atât de mult încât să pretindă daune morale pentru șifonarea reputației. În schimb, s-a grăbit să sufere și să ceară daune de la un om de afaceri care a îndrăznit să protesteze împotriva unor abuzuri instrumentate de fratele fostului demnitar și de coruptul pe care fostul ministru a sărit ca să-l apere, făcând pentru el presiuni asupra Justiției.
Ultimul război: cariera
Până la urmă, a învins dreptatea. Politicianul a pierdut procesul de calomnie, urmând probabil să suporte cheltuielile pentru cei 7 ani. Taxa fiscală de 4 milioane de euro impusă de Nicolae Matei, ”colaboratorul politic” al fostului senator, a fost și ea desființată de instanța penală, deja de mai bine de trei ani. Autoritățile judiciare s-au pus în mișcare și în privința retrocedării abuzive a carierei de la Sibioara, obținută de avocatul Ionel Hașotti în beneficiul unor clienți.
Pe scurt, cariera de la Sibioara a fost cumpărată de Grigore Comănescu în anul 2005, în baza unui credit bancar de patru milioane de euro. În 2008, antreprenorul s-a pomenit că, fără știința sa și facă ca nimeni să-și bată capul să-l citeze într-un proces, Ionel Hașotti a obținut retrocedarea unui teren de 20 de hectare pentru două bătrâne, iar acest amplasament se suprapunea fix peste carieră. Cum carierele de piatră sunt exceptate prin lege de la retrocedare, avocatul a mințit în instanță că terenul ar fi unul agricol, fără opreliște de la retrocedare.
Problemele speței sunt multiple. Însă de dată recentă Parchetul Curții de Apel Constanța a stabilit pe baza unei expertize criminalistice că actele de opțiune succesorală utilizate la retrocedare au fost falsificate material. Mai mult, pe baza acestor falsuri și a unor susțineri care au indus în eroare, s-a creat instanței de fond funciar convingerea că cele două notificatoare ale terenului ar fi fost surori, ceea ce acestea nu erau în realitate. Amănuntul este relevant, deoarece instanța de fond funciar a reținut că tatăl lor comun ar fi plătit taxe pentru teren până în 1951. Însă cele două nu aveau un tată comun. În schimb, aveau în comun un bunic, decedat în anul 1942, care fiind mort la naționalizare nu putea fi evocat ca autor al dreptului de proprietate în procedurile de retrocedare.
După descoperirea plăsmuirilor, Parchetul a cerut desființarea actelor falsificate și a titlului de proprietate obținut de clienții avocatului Ionel Hașotti.
Avocatul se luptă să răstoarne această situație. Deși a recunoscut că actele sunt false, explicând cine și cum le-a semnat, Ionel Hașotti se folosește în continuare de ele, continuând aceste proceduri cu speranța de a redobândi titlul de proprietate pentru clienții săi. Desigur, vom urmări și această evoluție, urmând să o prezentăm publicului cititor. În fond, mai multă transparență folosește tuturor, ca să nu ne mai întoarcem la vremurile în care niște unii făceau intimidări la adresa justiției, cu scopul de a o controla.
